TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD
Ei cum să scrii despre săptămâna care a trecut? Cum? Ce să scrii? Să înşiri o pagină cu înjurături? Păi doar nu sunt eu Filat ori Usatâi...
Poate doar aşa: „anul a început deja, dar a început cum a început, i-am dat cep şi zoaiele put, a început adică pe dos, adică pe de-a'ndoaselea, adică mai descoperim şi noi cîte se fac în dosul nostru şi pe dosul nostru, mai disco-pierim şi noi cîte un mort ce creşte pe spinarea noastră, cum ar ieşi, cum ar fi să-i duci în cîrcă, cu alte cuvinte, căci cică ieri a fost ziua cuvîntului la nivel internaţional… de s-ar găsi cîte unul să pună un cuvînt şi pentru noi, acolo, la nivelul cela internaţional al lor despre nivelul ista naţional al nostru, dar să-l pună unde trebuie, auzi mă, internaţionalule, lu-la-lu-le! şi nu iarăşi nouă în cîrcă sau pe urechi, după cum ne este şi ne-a fost obişnuinţa… a se citi „am fost/suntem obişnuiţi cu” şi nicidecum „(am) obişnuit(m) să”... (din complemente, în aceste sintagme şi paradigme noi mai mult am obişnuit cu bişniţa) şi uite că am ajuns a ne întreba cum de-i mai putem duce... şi uite că ne dăm seama că nu mai putem duce multe în/pe la spate, pe dos şi... ne ducem... ne ducem cu toţii, care cu pluta, care cu "marşrutca", care cu low-cost-ul, care cu trenul, maşina aia mică, uitînd că ne ducem cu toţii, oricum şi ineluctabil…”
Toate bune, dar rândurile de mai sus le scriam hăt în 2013…
Căutam să vă spun şi ceva de bine şi nu prea am găsit. Să zicem că aş putea pomeni de memorandumul semnat de către Angel Tîlvăr (ROM) şi Valeriu Turea (MDA) în domeniul colaborării în politici de coordonare a lucrului cu diaspora, care nu face decât să consemneze o realitate din teren, căci noi, emigraţii, demult nu mai facem nicio diferenţă… (aici un exemplu, şi aici)
Tot la capitolul noutăţilor bune am putea trece şi decizia moldo-ucraineană de a repara o cale ferată care ar permite ocolul Transnistriei. Acordul a fost semnat de către Iurie Topală (MDA) şi Mihail Saakaşvili (UKR).
La cât de rar se întâmplă, merită menţionată şi premiera unui nou film moldovenesc: „Milika” de Valeriu Jereghi.
Vă zic: le consider noutăţi cu adevărat bune, dar m-am prins la un gând: aceste decizii şi evenimente nu sunt chiar extraordinare, ele fac parte dintr-o eventuală lume a normalităţii, inaccesibilă pentru noi. Iată la ce am fost reduşi: evenimente ordinare sunt considerate noutăţi extra-ordinare, motive de bucurie.
Căci cotidianul nostru este făcut din alt soi de „actualităţi” – cu bandiţi, maşini de rahat, interceptări de conversaţii telefonice, scheme mafiote, declaraţii de venit false şi şpăgi de milioane...
Hai să vă zic şi ceva despre corupţie. Numai să nu-mi spuneţi că sunteţi expert în domeniu! Dar nici nu am intenţia să vă învăţ ceva. Doar pentru a compara: în Franţa, un senator (!) a fost condamnat la doi ani de închisoare, dintre care unul cu execuţie, 20.000 de euro amendă şi 5 ani de ineligibilitate. Cât de gravă a fost crima? O mită (6.000 de euros!) pentru atribuirea unui apartament social. Acel care a mituit (adjunctul său) a luat doi ani şi el.
Acum să revenim la basmele noastre... poveşti cu zmăi, cum zicea bunica...
AUTO-DENUNŢUL PUBLICAT: S-a scurs în presă autodenunţul lui Shor. L-am citit. Ţi se ridică părul perie... E ceva care depăşeşte orice formă de înţelegere. Cum poţi pricepe nişte oameni care se joacă cu milioanele atunci când tu te zbaţi pentru fiecare mie?! Uite eu o mie, două, trei, chiar şi zece, hai douăzeci, le pot înţelege şi conceptualiza. Un milion nu reuşesc. Iar acolo erau 250... De milioane. Comparaţi cu senatorul francez. Cu 6.000. Dar nu pentru asta a fost publicat raportul. Ci pentru o frază. Una singură: „La finalul discuţiei, V. Plahotniuc a spus ca deja se încep probleme cu lichidităţile la bancă şi a spus într-o forma dură că nu cumva să dispară banii de la BEM şi că "dacă oamenii care îşi ţin banii acolo nu te vor face bucăţi, eu îţi garantez probleme mari.” Eroul! Justiţiarul nostru mult-iubit! Ce ne facem fără tine?
ÎNREGISTRĂRILE LUI USATÂI Au fost publicate şi niştre inregistrări presupuse a fi conversaţii între Filat şi Shor. Doar câteva detalii: prea curăţel iese Shor din aceste discuţii. Nu este naturală o conversaţie în care există un decalaj atât de mare între registrele vorbirii. Ceva nu-i curat la mijloc. Usatâi cică zice că a făcut interceptările cu un virus. Mare discuţie în media: e posibil tehnic sau nu? Nu contează, de fapt. Oricum este ilegal. Renatic apropo a şi fugit la Moscova. Să sperăm ca va reveni.
CONTABILITATEA OMULUI CU „BARSETCA” Năşelu’ a vorbit! Au apărut în presă şi fişiere cu contabilitatea „neagră” (ori e mai potrivit „verde”?) a lui Filat. Depistăm sume astronomice pentru presă şi bloggeri de buzunar. Toată lumea se întreabă: oare cine sunt ei? Haida-de! Ne-am mai întrebat şi în 2013. Ei şi? Peste doi ani iar ne vom întreba... Economie de piaţă, domnilor!: există cerere – va exista şi oferta. Atunci când nu-i onoare, reglementează banul.
A EXPLOADAT CLOACA Ce ţi-e camionul cu rahat devarsat de Usatâi? Câte au plouat zilele astea, ajunge pentru 10 DNA-uri româneşti! Se fură de peste tot, de către toţi şi în cantităţi inimaginabile. CNAM a fost devalizat, Moldatsa şi odată cu ea spaţiul aerian european ne va fi sechestrat din cauza unei afaceri extrem de dubioase cu mafioţi ucraineni şi moldoveni... Caracatiţa începe să-şi arate tentaculele şi în Romănia, şi în Lituania, nu-i exclus să mai apară „focare”... Devenim o veritabilă capitală mondială!
CADE ORI NU CADE? PLDM-ul a rămas fără cap şi presupun fără o mare parte din bani. De facto, e un partid mort. Dar îi mai trăiesc oamenii. Fracţiunea a încercat să-l demită pe Chetraru de la CNA şi Parlamentul le-a luat jucăria. Atunci fracţiunea s-a supărat şi ameninţă cu desfiinţarea AIE-ului. Bucurie mare, imediat apare şi o moţiune de cenzură depusă pentru a demite Guvernul. Dar acest lucru nu înseamnă mare lucru. Vinerea trecută vă ziceam că nu va cădea. Astăzi vă spun exact acelaşi lucru – nu va cădea. Undeva departe încep a mişca alte plăci tectonice...
BANI? BANI! DAR FĂRĂ DODON! 150 de milioane din partea României vor veni. Şi condiţiile sunt clare. Mai rămâne sa înveţe electoratul a citi şi a auzi.
Cam atât... Am putea să ne supăram foc, să ne revoltăm... Mă rog, am putea. Unii chiar se revoltă. Dar iată aşa o întrebare: câţi dintre noi am refuza să declarăm o maşină de import la doar 10.000 de lei, dacă am avea posibilitatea s-o facem?
Şi câţi dintre noi visează să-şi petreacă dacă nu zilele, atunci măcar vacanţele, aşa ca Filat-junior, petrecând cu şampanie la 500 de euro sticla, fete şi iahturi? Iar visele sunt o chestie foarte perversă... Nimic nu le poate rezista, nici măcar principiile cu valorile...
Apropo, ce mai face Platforma DA?
