Un point de vue sur la Moldavie, les évènements socio-culturels et politique en Moldavie, vu depuis la France
(Text original în franceză de Noir Désir ) S-a dat drumul la mistreţi Repet: s-a dat drumul la mistreţi. Micii patroni fac rîurile mari de nestemate. De două ori. Trandafirii Europei sunt banchetul lui Satan. Repet: Trandafirii Europei sunt banchetul...
Lire la suite
La ce bun să ne mai iubim ? Cartelă bancara Totul este trecut la card Cit ? Banul Nici banul Să nu-l mai vezi La ce bun ? Pe bancnote mai sunt litere Le ce bun literele Cînd e suficient cardul ? Pe care îl bagi În fanta orizontală Apeşi butoanele Şi atingi...
Lire la suite
"Sur le pont d'Avignon L'on y danse, l'on y danse ."... Îmi ţiuie în urechi refrenul de-o viaţă Pod peste-o apă care niciodată nu-ngheaţă Poduri la care nici nu visam Atunci cînd, mic, le admiram În manuale la şcoală Învăţînd pe de rost: "Sur le pont...
Lire la suite
Care nici poduri nu sînt, Ci nişte maşinării Cu roţi, cu aripi, Propulsate de o ardere A măruntaielor acestui pămînt Ce ne mai ţine. Motoare, turbine Scuipînd foc Şi aşternînd funingine Crasă şi groasă, Neagră, Peste stîlpii ce măsoară Filmul kilometrilor...
Lire la suite
« Cher Gustave, Je t’écris pour te donner des nouvelles de... Roumanie? Moldavie? Au fait, est-ce que toi-même, te rappelles-tu où exactement tu l’avais bâti, ton pont? Je sais que tu n’oublieras jamais le nom d’une rivière qui porte le nom d’un pet,...
Lire la suite
- Tată, tată, dar ce strigă ei după „Ceauşescu”? „Ceauşescu” şi mai ce? - „Ceauşescu PCR...” Tata este vizibil iritat... - Dar ce-i asta „PCR”? - „Partidul Comunist Român”, Îmi răspunde răspicat... - Dar noi vorbim româneşte? Tata se bîlbîie, s-a-ntunecat....
Lire la suite
Podul peste Nistru, acel de la Otaci, cel dintîi, Pe care, copil fiind, l-am trecut pentru prima dată Pentru a ajunge la „Mojilău”, marcat în hărţi drept „Mohyliv-Podilskyï”, Căci acolo, la „Mojilău”, se zvonea că s-ar găsi vopsea pentru podele. De la...
Lire la suite
Podul peste Răut, cum te-ai duce de la Nicoreni „la gară”, astăzi Drochia... Hatul moşiei satului peste care nu se trecea decît cu treabă vajnică... Hatul pamîntului străbuneilor mei. De-aici şi pîn-la pod a durat istoria... Dar s-a găsit unul care l-a...
Lire la suite
Care nici pod nu este, ci doar cîteva scînduri peste un pîrău, o apă curgătoare, cîteva scîduri aruncate peste o apă fără un nume al său, propriu, dar care se scurge comun printre două dealuri, pe care cei mai sprinteni o trec pur şi simplu sărind-o,...
Lire la suite
"Lumea nu-ş’ de ce nu „se încape”, „nu încape de sine însăşi”, curat să zici că înăuntrul acestei lumi mai e o lume, care o roade, o sfîşie, o devorează... Cea lume, pe care o vedem la lumina zilei, nu-i cea mîngîietoare, pentru că o arde sîmburele ei...
Lire la suite