Cuţitul elveţian

avea un cuţit elveţian

de import

chiar din Elveţia

pe unde-o mai fi fost asta

poate chiar pe strada vecină

dar nu contează Elveţia

ci faptul că ştia că era unul autentic

cu cruce albă pe el

I-a desfăcut lama

şi trecând pe lângă

copacul din parc

i-a împlântat-o

în corpu-i fibros

şi a împins în jos

apoi spre dreapta

apoi oblic

tăind cu cuţitul elveţian

autentic

un pre (al său) nume

dacă tot trebuia să

taie ceva

a tăiat fără să gândească

în corpul lemnos

nu atât de dragul tăiatului

cât din mândria de a avea un

cuţit elveţian autentic

care se cerea testat

totul a funcţionat la perfecţie

conform certificatului

de garanţie

mecanismul simplu

nu a dat greş

toate resoartele şi piuliţele

au rezistat

şi nici cruciuliţa albă

nu s-a urnit din loc

Iar copacul crescând

şi-a deschis rana cicatrizată

spre lume

şi tăieturile se îngroşau

an dupa an

şi deveneau tot mai vizibile

tot mai lizibile

divulgând pre (al lui) nume

trecătorilor

precum se întâmplă cu toate

rănile şi tăieturile.

                                                                       (18/02/2016)