Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
19 décembre 2016 1 19 /12 /décembre /2016 12:57
Săptămâna în care s-a împlinit visul lui Dodon

TEXT SCRIS PENTRU DESCHIDE.MD

 

Există asemenea săptămâni, precum cea care a trecut, pe care e foarte ușor să le comentezi. Pur și simplu lucrurile sunt într-atât de evidente, încât încep a mă îndoi de plus valoarea pe care aș putea să v-o aduc. Îmi pare uneori că ar fi suficient să vă înşir doar titlurile din presă, căci o logică sănătoasă nici nu ar avea nevoie de descifrări.

 

Dar, mă rog, regulile de joc sunt reguli de joc și am să vă scriu câteva rânduri:

 

MOLDOVA ARE „PREZIDENT” Curtea Constituțională a validat rezultatele scrutinului, făcându-l astfel pe Dodon Președinte al Republicii Moldova. Putea ea oare să nu valideze scrutinul? Unii zic că da, alții – că ba. Eu nu sunt jurist și nu știu. Ceea ce știu însă e că înalta Curte însăși a constatat nereguli, și chiar le-a trecut în raport. Șase puncte. De ce atunci a validat scrutinul?... Manifestanții de la Paris în rezoluția lor menționau tocmai nouă articole ale Codului Electoral existent care au fost încălcate. Și toată lumea le știe. Toată lumea le-a văzut. Dar Curtea Constituțională a validat scrutinul... Însă cel mai penibil mi-a părut faptul că CC a încercat să intre într-un joc tâmpit de calcule argumentând că acele 16.728 de voturi transnistrene și cu acele 4.031 voturi neexprimate din străinătate (Vai mie, câtă precizie! Chiar credeți că toți acei care au venit și nu au putut să voteze au scris contestație? Acei care au scris au fost o minoritate!) nu fac cât a fost diferența oficială dintre candidați: 67.488. Nu am nicio intenție să contest aceste calcule penibile, deși se poate face extrem de uşor… Le-au făcut daja alții. Iată, puteți să-l ascultați, de exemplu, pe Vlad Turcanu în emisiunea Lilianei Barbăroșie. Ceea ce însă m-a siderat este însăși logica argumentului CC: da, recunoaștem că nu a fost corect, dar din moment ce nu influențează rezultatul final, băgăm piciorul în lege, proces electoral, democrație, etc., etc. În 2010 am mai auzit acest argument: „Noi am calculat și acele 918 voturi nu ar modifica repartiția mandatelor în Parlament”... Atâta am să zic: dacă nu vom înțelege odată și odată că nu „repartitia mandatelor în parlament” contează cu adevărat, ci soliditatea incontestabilă a proceselor democratice, nu ne vom mișca mult din loc. Erorile sunt erori, dar rea intenția rămâne rea intenție. Și atunci când este constatată, ea trebuie penalizată extrem de dur. Și nu contează dacă vorbim despre 50.000 de voturi sau de 50. Acest scrutin a fost o mascaradă și trebuia anulat în întregime. Și nu doar turul II, așa cum și-o doreau reprezentanții Maiei Sandu. Da, CC are dreptate, majoritatea instituțiilor statului nu și-au onorat obligațiile. Chiar și în perimetrul legislației actuale. Din lașitate, incompetență, nepăsare, interes...

 

RECURSUL EMIGRAŢILOR A FOST RESPINS Atunci când spunem despre instituții care nu au funcționat putem să ne referim și la organele de justiție care, până la CSJ, au ținut-o morțiș: emigrații nu au temei să-și apere dreptul constituțional. Vă ziceam: nu sunt jurist. Nu pot să mă pronunț cu certitudine. Poate din cauza că nu sunt jurist nu înțeleg nici acest fragment: "...motivele indicate de instanţa de apel nu corespund circumstanţelor de fapt şi de drept a pricinii, s-a interpretat eronat legea aplicată şi nu a fost aplicată legea ce urma a fi aplicată." E document oficial! Ce să zic? Lumea zice că nu e nimic exotic, ci mai degrabă o normă... Cazul când forma spune multe despre conținut...

 

PRIMUL CADOU PENTRU PREŞEDINTELE DODON  Nu tare demult sputnik.md, unealtă de propagandă pro-putinistă, ce a obținut foarte ușor licențele în R. Moldova, anunța că Şalaru va fi demis de către Ghimpu. Nimeni nu a luat acest lucru în serios – câte nu îndrugă ăștia? – dar Ghimpu nu a comentat atunci nimic. El nu și-a apărat Ministrul, precum a făcut-o de atâtea ori acesta din urmă, uneori cu exces de vehemență și pe de-a dreptul nejustificat... De faptul că Dodon îi dorea demisia, nimeni nu-și prea bătea capul, căci Dodon părea inofensiv şi nu avea cum s-o facă. Cadoul a venit însă de la Ghimpu în persoană. Biroul Politic i-a retras lui Şalaru susținerea politică! O bombă! Și atunci când din partea unor locotenenți ai mahărului PL-ului vin acuzații precum că Şalaru ar fi scos în public chestii interne de partid, declarația e cel puțin ridicolă. Ghimpu, în loc să-și dea demisia precum ar fi logic și normal să se întâmple, trage în numărul II al PL-ului, în unul din acei ultimi doi miniștri, staruri și la nivel de Executiv, pe care se mai țin zdrențele care au rămas din imaginea PL-ului. 17 ani de președinție îl poate ţicni pe oricine, dar nu Mihai Ghimpu mă interesează acum. Marele strateg a luat tocmai 1,8% la ultimul scrutin, iar scorul popularității partidului îl ajunge vertiginos din urmă. Iulian Chifu le-a explicat pe toate foarte bine. Iată un fragment din editorialul său: „Cea mai simplă formulă de suicid pentru un lider politic este aceea de a nu-şi asuma înfrângerile în campaniile electorale sau proiectele politice de care îşi leagă soarta. Iar, la nivel european, nu există excepții. Cei ce forțează lucrurile într-o democrație își pierd stima apropiaților și a membrilor de partid; nu mai spunem despre adversari și parteneri, deopotrivă.” Eu unul sunt curios să știu la ce mai speră membrii de rând ai partidului, dar chiar și acei nu prea de rând. Problema nu se pune astăzi dacă are dreptate Ghimpu ori Şalaru. În joc e altceva: va mai exista PL după 2018 ori ba? Puteți, dragii mei membri ai PL-ului, să căutați în continuare justificări pentru extravaganțele lui Ghimpu. Puteți căuta conspirații și demasca trădători. Dar cu cuplul Ghimpu / Chirtoacă în frunte, nu vedeți voi mandate de deputat în 2018 cum nu le voi vedea nici eu, dacă nu mă fac membru al unui partid până atunci. Ghimpu l-a terminat deja pe nepotu-său de la Primărie... Acum, refuzând o demisie care putea fi eventual onorabilă, și-a semnat chiar el necrologul. Totul e să ştim dacă moare acum (și atunci PL-ul mai poate avea o speranță), ori peste doi ani (dar atunci PL-ul cu certitudine dispare). Instanțele PL-ului vor decide. Şi Dodon? Dodon e fericit!

 

DODON ŞI MARKEL AMENINŢĂ CU RĂZBOI CIVIL Așadar, prima vizită a Președintelui proaspăt confirmat de CC nu a fost în Rusia, nu a fost la Tiraspol, ci la Bălți! O vizită în semn de recunoștință pentru cel mai fidel și probabil cel mai eficient aliat al lui Dodon în această campanie. Ăștia cu demagogiile şi minciunile lor i-o fi adus mult peste acele 67.488 de voturi... Înflăcărat de această victorie și probabil simțindu-se și mai protejat de noua lui „kryshă”, Markel a reacționat ad-hoc la declarația CC amenințând cu... război civil! Cum era acolo la Ioan?: "În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârșită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârșit în iubire. Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi. Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăște, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubește pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Și această poruncă avem de la El: cine iubește pe Dumnezeu să iubească și pe fratele său." Dar de unde să ştie Markel despre Ioan ori despre spusele lui? El e popă, n-are când...

 

DEMISIA LUI LUPU Marian Lupu a demisionat din funcția de Președinte al PD-ului. C-o fi făcut-o de bună voie, ori ba, nu contează. Chestiile astea au rămas în interiorul partidului. Spre deosebire de PL ori PCRM (un fel de partide de gemene: atât de diferite, dar cvazi identice), PD-ul dă dovadă de o longevitate de invidiat. Se pare că ei au înțeles că sunt la sfârșit de ciclu (al doilea?) și acum pregătesc o reînnoire. Apropo, Diacov e încă în Parlament, la călduț, bine-mersi. Auzi, Dom’ Ghimpu? Învață, dacă ai cu ce.

 

AMNISTIE PENTRU HOŢI Și dacă nu-i de ajuns cât au furat, acum mai vor și să nu-i deranjeze nimeni! Săptămâna care a trecut a fost discutat extrem de mult un proiect de lege prin care puterea vrea să-i ierte pe toți evazioniștii (alias hoții) și să-i cheme să-și legalizeze averile. În scimbul a 2%. Adică, sărmanul plătește 18% și vai și-amar dacă nu le plătește la timp, iar ăștia, după ce usucă tot, acum mai vor și liniște: na, că acum o mai fi cum o fi, dar dacă pierzi alegerile? Vine altul și te bagă la dubă? Nu-i treabă, zău. Iată să zicem, dacă timp de 10 ani ai câștiga câte 100.000 pe an și ai plăti impozite, caznaua statului s-ar alege cu 180.000. Dacă n-ai plăti, ai acumula milionul, iar cu „amnistia” ai plăti doar 20.000! Fain calcul și tare incitator pentru a fi un bun plătitor de taxe. Asta fără a mai pomeni despre ceea ce mi se pare drept una din funcțiile primordiale ale unui stat: menținerea unei impresii de justiție socială. Așa că poate să zică Candu ce n-ar zice, dar eu sunt mai degrabă tentat să-i dau dreptate lui Adrian Lupușor: „Pe scurt: amnistia fiscală și a capitalului într-o țară aflată pe locul 103 (din 165 state) conform Indicelui de Percepție a Corupției 2015 este nimic altceva decât legalizarea corupției și sfidarea reformelor în domeniul luptei contra corupției.”

 

Iar în România a învins PSD-ul. Cu o zale purpurie se îmbracă mândra ţară...

 

Cam astea am avut a vă spune... Să-mi fiţi sănătoşi. Şi să ne auzim şi peste o săptămâna!

 

P.S.: Apropo, Trump încă nu este Preşedinte. Deşi, pe cine mai interesează?...

Partager cet article

commentaires

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher