Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
11 avril 2014 5 11 /04 /avril /2014 01:15

1.

Zăpada -
Iepuraş încotoşmănat,
Jucăria anului în topire.

 

iepuras-zapada.jpg

 

2.

Albă, La Paris

Ea cade uşor
Peste verdele meu...

 

flori-zapada.jpg

 

3.

Stă maiestuos
În cochilia lui mare
Şi fîlfîie din cleşte la lume.

 

crabul.jpg

 

4.

Azuriu, nemărginitul

îmi ajunge la brîu...
Deja?

 

azuriu.jpg

Partager cet article
2 avril 2014 3 02 /04 /avril /2014 21:17

Apele cînd pleacă,
pămîntul strigă neputincios
cu glas de pescăruş
înnebunit de frică…
Şi ele revin.
Căci cum să ne lase ?
Căci cui să ne lase ?
Doar n-au să ne lase
Nouă…

 

DSCN8895.JPG

Partager cet article
26 mars 2014 3 26 /03 /mars /2014 16:51

 

Dans-le-Townhouse_Black-White-Painting_Detail.jpgMoartea este un lucru uşor

Atunci cînd ţi se întîmplă

„Moarte” este numele a tot ce-ţi stă în faţă

Şi-n spate nu-ţi laşi decît viaţă

Clipa care vine peste tine

Se umple de viaţă prin tine

 

Cuvintele sunt toate la trecut

În chiar momentul enunţării lor

Ele prind viaţă

Potenţialitatea tăcerii aparţine morţii

 

Moartea este un lucru uşor

Atunci cînd ţi se întîmplă

Clipele trec prin tine rupîndu-şi din sens

Şi vitalitate

Tu decizi ce anume pui pe ele

 

Moartea este un lucru uşor

Atunci cînd ţi se întîmplă

Şi un lucru insuportabil

Atunci cînd se întîmplă altora...

 

Nu există suferinţă în afară de cea pe care o aduci altora

Ceea ce ţi se întîmplă nu-i decît viaţa

Înainte nu ai decît moartea

Şi-i atît de frumoasă

Şi-i atît de frumoasă...

 

 Origine Imagine

Partager cet article
21 mars 2014 5 21 /03 /mars /2014 17:25

"...главное же, разжигают патриотизм тем, что, совершая всякого рода несправедливости, жестокости против других народов, возбуждают в них вражду к своему народу, а потом этой-то враждой пользуются для возбуждения вражды и в своем народе.", Лев Николаевич Толстой 

 

În iureşul luptei mănînci mai puţin

O stalincă de C2H5OH şi „’Nainteee! Urrraaaaa!!!”...

Pe timp de război răspunsul e simplu şi fără alternative posibile:

Să te trezeşti întreg dimineaţa şi să ajungi viu seara.

„De ce?”, „La ce bun?”, „Unde?”, „Cînd?”, etc. ... întrebări futile...

Pe timp de război Ivan Denisovich ar avea mai puţine şanse.

 100gram.jpg

Pe timp de război te hrăneşti din ură şi frică

Urăşti fiindcă-ţi e frică, ti-e frică din cauza că totul e ură...

Mereu există un cineva care trebuie omorît

Mereu exista cineva care trebuie răzbunat

Şi, din pură întîmplare, mereu se găseşte un cineva să-ţi „încredinţeze” o armă.

Şi trebuie s-o iei ca pe-o favoare, să te consideri un norocos pe lingă-acei cărora

Nu li s-au repartizat,

Căci se pare că nu au un CV pe măsură şi nu au meritat...

 

Dar mai cu seamă nu ducem lipsă pe timp de război

De eroi

Aleşi, unul ca unul, cu un pedigree ireproşabil, papagali pestriţi, coloriaj executat de către pictorul de la curte.

Curcani umflaţi în pene

Pe care nimeni nu-i vede

În tranşee şi în bătaia puştilor.

Se plimbă de ici-colo, de pe-o copertă de ziar pe alta cu o valiză de plastroane de toate culorile.

Unica întrebare ce-i frămîntă cu adevărat este:

„Azi care culoare e la modă?”

Sau

„Astăzi ce culoare s-a anunţat la buletinul de ştiri?”

Şi nu cumva să greşească!

Şi nu cumva să greşească!

 

Şi niciodată nu ducem lipsă pe timp de război

De regi şi conducători.

Vizionari şi salvatori de neam, pe care se cuvine să-i venerăm, să-i ţinem la călduţ,

Să-i ţinem la dosuţ, nu carecumva să le sufle curentul de aer proaspăt ideile măreţe de printre urechi...

 

Pe timp de război se mănîncă puţin

Acolo jos, în tranşee, unde se moare conform planning-ului.

 

Pe timp de război curcanii ciugulesc regulat şi raţionat

În funcţie de culoarea şi luciul plastronului şi volumul cotcodăcitului.

 

Pe timp de război nimeni nu ştie cît mănîncă regele...

Crima supremă, trădare naţională

Este să întrebi pe timp de război cît mănîncă regele.

Curte marţială şi pedeapsă capitală...

Partager cet article
20 mars 2014 4 20 /03 /mars /2014 20:56

(Text original în franceză de Noir Désir)

 

S-a dat drumul la mistreţi

Repet:

s-a dat drumul la mistreţi.

 

Micii patroni fac rîurile mari de nestemate.

De două ori.

 

Trandafirii Europei sunt banchetul lui Satan.

Repet:

Trandafirii Europei sunt banchetul lui Satan.

 

Noi lucrăm actualmente pentru Europa. x4

Dacă nu pentru lumea-ntreagă.

 

Dragă bătrină Europa, dragule vechi continent, curvă autoritară,

aristocrată şi libertară, burgheză şi muncitorească,

purpurie şi înzorzonată cu secole mari şi coloşi clătinîndu-se.

Priveşte-ţi umerii gîrboviţi, nicio şansă să scuturi dintr-un gest,

unul singur, mătreaţa veche, pielea moartă de ieri şi tabula rasa…

De aici am putea crede în putregai nobil şi în suspensie.

el mai pluteşte încă în acest iz de pucioasă. Crasă şi bătrînă Europa,

cea care între două războaie şi chiar pînă şi în timpul mîngîia pentru binele său

burta ţărilor din ale sale îndepărtate locuri şi cu pula în mînă

iriga cu propria-i spermă sexele autohtone.

Poti să-ţi revii după asta ? Poţi să-ţi revii din orice chiar şi din căderi fără fund.

Noi am ştiut să urcăm noi am ştiut să coborîm, noi putem să ne oprim

şi noi putem reîncepe…

Europă a luminilor ori poate a întunericului

de-abia nişte licurici în teatrele umbrei.

De-abia o scînteie în noaptea care se lasă şi apoi se dumireşte,

şi apoi un nou răsărit, după crimele din copilărie,

erorile din tinereţe nu se mai rup aripile libelulelor de aur.

 

Noi lucrăm actualmente pentru Europa.

Dacă nu pentru lumea-ntreagă.

 

Amnistie, amnistie sau poate amnezie, pe cine vreti s-o mai fută,

oricum trebuie să avansăm, iuţeşte pasul tovarăşe

şi să realizăm să realizăm, oricum ceva va rămîne, înainte!

Materialst atunci înseamnă că cel puţin suntem siguri că nu dăm greş,

şi din tangibil atunci pînă la indigestie, din raţional atunci

şi pînă vom crăpa, logici implacabile dar pîn-acum niciun sens…

Hei prinţesă a Istoriei în marşul său forţat,

ajungem să ne pierdem tot trecînd pe sub arcele tale multiseculare.

 

Dacă nu pentru lumea-ntreagă.

Noi lucrăm actualmente pentru Europa.

 

Am trecut de la arcanele trecutului tău, trecut de la arcanele trecutului tău

am trecut de la arcanele trecutului tău, la farmecele tehnocrate...

Atunci Europa, atunci Europa, atunci Europa.

Bruxelles, Schengen, Stasbourg, Maastricht, PIB, PIB, CEE, Euratom OCDE si

GATT.

Păzeşte-ne piaţă de acest prieten comun al unei lumi atît de mici.

Monedă europeană unică, Nasdaq şi CAC 40, orgiac, idilic, faceţi

poezie,

susţineţi cultura, produceţi spectacole şi entertainment

cum se spune pe la prietenii noştri Trans-Atlantici şi hop foşti europeni,

noi stăpîni ai lumii în timp ce dragonul asiatic visează şi se

întinde,

el este frumos şi puternic, scuipă foc cuminţel.

În timp ce Ernest Antoine Seillère îşi face apariţia şi ne declară

patima sa

el ne iubeşte şi ne spune :

„Noi nu ne asemănăm politicienilor care sunt obligaţi să ţină cont de presiunea străzii”

Şi se aud în depărtare răsunînd clamările mulţimii,

frumoasele mişcări de masă, defileuri glorioase şi apoi lupta de

clasă.

Şi acum totul este serios, hei bebe, este serios, nu mai credem în

nimic,

noi creăm din te miri ce acest business şi Basta, nu-l călărim pe Pegas

asta era pentru extaz s-a terminat.

Extensie, expansiune dacă este posibil, dar nu visuri de purtat ci doar

dinamici.

Mai întîi lovelele, bebe, şi restul va urma şi restul va veni aşa se

spune

eu cred în această epocă binecuvîntată a globofagilor.

Dragă bătrînă Europa, capul tău de-abia de-ţi cunoaşte picioarele care deseori

nu-ţi înţeleg braţele cum oare funcţioneaza deja.

Cum oare funcţionează un corp străin propriului corp nu ştim ne doare-n cot

ne sărutăm necatînd la toate şi apoi avem dreptate.

Crasă şi bătrînă Europa, îţi mai aduci aminte de forţa ta brutală, occident sărit de pe fix,

război fierbinte, război rece, şi în sfîrşit de război obosită şi în sfîrşit de război

obosită.

 

Noi lucrăm actualmente pentru Europa.

 

Mai vrei mai na şi iată şcoli ale performanţei şi iată patroni

creatori de Global business dialogue sau Electronic commerce

pentru a-şi băga cotcodăcind picioarele în toate excepţiile începînd cu

această chestie chiţibuş cultural.

 

Istorii de producători şi de consumatori, de la producător la consumator,

de la producător la consumator, şi intermediari încît nu mai ştii unde să-i

bagi,

ţi s-a uzat sufletul de tot pe acest drum fără sfîrşit şi pe acest dus - întors noi ne

ducem,

şi noi, să profităm, de ce nu, pînă la urmă va trece şi asta,

nu vom avea pentru toată lumea, vom avea pentru toată lumea,

am zis pentru toată lumea, pentru toată lumea, pentru toţi şi pula mea!

 

Pînă la ce înălţime îţi vei ridica gardurile?

Pînă unde îţi vei împinge noii pereţi cu care te înconjuri?

 

Ne-a stat ceva în gît şi noi dorim să scuipăm

este puţinul elementar dar puteţi, stimată doamnă,

să vă adresaţi nouă căci nu totul este pierdut nu nu totul este pierdut

din miturile dumneavoastră de zori de ziuă aici soarele străluceşte pentru toţi şi noi mai credem.

 

Noi lucrăm actualmente pentru Europa.

Dacă nu pentru lumea-ntreagă.

 

Ne-a stat ceva în gît şi noi dorim să scuipăm

este puţinul elementar dar puteţi, stimată doamnă,

să vă adresaţi nouă căci nu totul este pierdut nu nu totul este pierdut

din miturile dumneavoastră de zori de ziuă aici soarele străluceşte pentru toţi şi noi mai credem.

 

Variolă pe mutră vouă

Repet:

variolă pe mutră vouă.

Suspinele sfintei şi strigătele zînei

nu mai sunt auzite la banchetul bancherilor.

O dată.

Blidul sihastrului e plin cu rubini

Repet:

blidul sihastrului e plin cu rubini.

 

Bătrîna Europă este matroana baletelor roz.

De două ori.

Atunci cînd sirenele tac, răpitorii zbiară.

Roşul şi negrul torturilor sunf florile răului.

Repet:

roşul şi negrul torturilor sunf florile răului.

 

Ziua Occidentului este noaptea Orientului

De două ori.

Ziua Occidentului este noaptea Orientului.

 

Eu nu sunt o şovină dar Franţa este cum n-ai da regina brînzeturilor.

Tryphon Tournesol este un zuav.

De şase ori.

Singele vărsat este ceaşca de ceai a uriaşilor din tîrg.

De două ori.

Plouă cu găleata peste Concorde.

Plouă cu galeata peste Concorde.

Fetiţele cuminţi sunt alesele Europei.

Repet:

fetiţele cuminţi sunt alesele Europei.

Bag piciorul în securitate.

De două ori.

Nebunia grandorilor ucide mierlele zeflemitoare.

Repet:

nebunia grandorilor ucide mierlele zeflemitoare.

Dacă nu găsiţi nimic căutaţi altceva.

 

Pace în Elveţia

Repet:

pace în Elveţia.

Nunţile sîngeroase incendiază orizontul.

De două ori.

Rimelul Eruropei curge peste plastroane.

De două ori.

 

Viaţa începe acum, şi acum, şi acum.

 

Europa este o zeiţă mică muritoare.

De două ori.

 

Copilăria artei este un răsărit de soare.

Repet:

copilăria artei este un răsărit de soare.

 

Noi lucrăm actualmente pentru Europa.

Partager cet article
7 mars 2014 5 07 /03 /mars /2014 13:49

La ce bun să ne mai iubim ?multime.jpg

Cartelă bancara

Totul este trecut la card

Cit ?

Banul

Nici banul

Să nu-l mai vezi

La ce bun ?

Pe bancnote mai sunt litere

Le ce bun literele

Cînd e suficient cardul ?

Pe care îl bagi

În fanta orizontală

Apeşi butoanele

Şi atingi orgasmul

La ce-ţi mai serveşte

Verticala dintre picoare

Fără butoane

Fără (tele)comenzi

Necontrolată

La ce bun?

Atunci cînd e suficientă

Linia…

Peste care nu poţi sări.

Bine aliniată şi aspirată,

Snif-snif…

Şi neantul.

La ce bun dimineaţa

Fără neonul din noapte

La ce bun noaptea

Neelectrificată ?

Cît ?

La ce bun viaţa

Fără business-plan ?

 

 

Origine Imagine

Partager cet article
27 février 2014 4 27 /02 /février /2014 12:25

"Sur le pont d'Avignon

L'on y danse, l'on y danse."...

 

Îmi ţiuie în urechi refrenul de-o viaţă

Pod peste-o apă care niciodată nu-ngheaţă

 

Poduri la care nici nu visam

Atunci cînd, mic, le admiram

În manuale la şcoală

Învăţînd pe de rost:

 

"Sur le pont d'Avignon

L'on y danse, l'on y danse."...

 

Poduri pe care nimeni nu mă-ncurcă astăzi

Să joc ce-mi trece ptin cap:

Un costropăţ pe Pont-Neuf dimineaţa,

O bătută pe Pont des Arts la amează,

O horă pe podul Alexandre III seara!

 

Pe Karlovy Most,

Ponte Vecchio,

Ponte di Rialto,

Ponte Sant'Angelo,

Tower Bridge,

Brooklyn Bridge...

Peste tot, oriunde vreau, pot să pun la joc

Pînă şi propria-mi viaţă!

 

Poduri peste ape care curg la vale,

Ape peste care pot juca oricît şi orice

Pînă rod pantofii pînă la aţe,

Pînă la totală epuizare...

 

Şi eu joc,

Şi apele curg...

Şi zici că le pasă?

Şi zici că le pasă?

 

"Sur le pont d'Avignon

L'on y danse, l'on y danse.

Sur le pont d'Avignon

L'on y danse tous en rond."...

 

avignonpont.jpg

 

Origine Imagine

 

 

 

Partager cet article
26 février 2014 3 26 /02 /février /2014 12:25

Care nici poduri nu sînt,

Ci nişte maşinării

Cu roţi, cu aripi,

Propulsate de o ardere

A măruntaielor acestui pămînt

Ce ne mai ţine.

Motoare, turbine

Scuipînd foc

Şi aşternînd funingine

Crasă şi groasă,

Neagră,

Peste stîlpii ce măsoară

Filmul kilometrilor

Derulat întotdeauna

În sens invers,

Spre punctul de plecare A

Dinspre B, C, D, ... şi pînă

La sfîrşitul alfabetului.

 

Şi nu mai încap destinaţii

În alfabetele lumii,

Şi nimeni nu mai ştie

Unde se află punctul A

Care-şi schimbă permanent adresa,

Pe cînd noi am uitat-o

Pînă şi pe cea iniţială.

Şi tot ne trimitem dorul

Spre un trecut imaginar,

Un paradis care niciodată nu a existat,

Dar maşinăriile

Cu roţi, cu aripi

Tot vuiesc şi huruie

Necontenit, căutîndu-ne

Şi găsindu-ne

Chiar şi atunci

Cînd credem că ne-am ascuns

Definitiv, de veci.

 

Şi maşinăriile

Cu roţi, cu aripi,

Ne găsesc inevitabil

Şi ne readuc înapoi

La condiţia noastră umană

Mai ceva ca un Malraux,

În pofida tuturor

Regilor, valeţilor,

Vameşilor, haiducilor,

Neo-politrucilor,

Activiştilor de toată culoarea,

Cari care rod şi muşcă din ele

Pîndindu-le, din hăţişuri, trecerea.

 

Şi nu ajung pînă la noi

Decît roţi de oţel goale

Sau îmbrăcate în pneuri,

Aripi de fier

Ciopîrţite şi ciuruite...

 

Cu care nici să zbori nu mai poţi,

Nici sa zbori nu mai poţi...

avion-tupolev.jpg 

Originea Imaginei

Partager cet article
16 février 2014 7 16 /02 /février /2014 10:20

Eiffel Bridge, Ungheni 

 

« Cher Gustave,

Je t’écris pour te donner des nouvelles de... Roumanie? Moldavie?

Au fait, est-ce que toi-même, te rappelles-tu où exactement tu l’avais bâti, ton pont?

Je sais que tu n’oublieras jamais le nom d’une rivière qui porte le nom d’un pet, le Prut.

On en a beaucoup rigolé, mais…

Je veux dire, dans quel pays précisément l’as-tu bâti ?Car nous ne le savons pas…

J’ai même placé une annonce dans « Libération » :

„Jeune pays, beau et pauvre, comme il sied bien aux jeunes, cherche désespérément des repères”.

L’as-tu lue ? L’as-tu vue ?

Pas que cela soit vraiment important, mais bon, pour l’histoire de la forme...

Ou pour la forme de l’histoire...

Sinon, saches que ton pont va bien. On ne marche pas trop dessus, on le préserve.

On est des gens bien par ici, on ne sait pas trop par où on est des gens bien,

Mais on est des gens bien quand-même…

Pas comme ces insupportables parisiens !

Qui laissent ces barbares d’étrangers piétiner ta tour par millions, par millions…

Quelle insolence ! Aucun respect des traditions ou des valeurs !

Non mais,as-tu vu ? Non mais, as-tu entendu ?

Non, nous on est des gens bien !:

On a mis ton pont derrière des barbelés,

On a mis des soldats derrière les barbelés,

Et les soldats on les a mis dans des chars !

Ils ne passeront pas ! Ils ne passeront pas !

Seulement, le métal, ça rouille…

Tu comprends, la peinture coûte cher et nous, on est un pays jeune et il nous sied bien d’être pauvres...

Alors, si tu pouvais nous envoyer de l’argent pour acheter de la peinture…

Ou mieux encore : de l’argent et de la peinture.

Ou mieux encore : de l’argent, de la peinture et des peintres pour repeindre le pont.

C’est pour le bien général,

C’est pour le pont qu’on le demande,

Autrement on est des gens biens par ici, tu sais?

Amicalement,

(Car on est bons amis maintenant et tu nous dois de l’argent, n’est-ce pas?),

Ton admirateur zélé. »*

 

Cam aşa-i scriam eu prietenului meu, Gustave Eiffel...

 

 

 

Origine imagine:

 

Partager cet article
15 février 2014 6 15 /02 /février /2014 15:01

-          Tată, tată, dar ce strigă ei după „Ceauşescu”? „Ceauşescu” şi mai ce?

-          „Ceauşescu PCR...”

Tata este vizibil iritat...

-          Dar ce-i asta „PCR”?

-          „Partidul Comunist Român”,

Îmi răspunde răspicat...

 

-          Dar noi vorbim româneşte?

Tata se bîlbîie, s-a-ntunecat.

-          Nu, noi vorbim moldoveneşte... ,

-          Da? Dar eu înţeleg ce zice Ceauşescu...

Tata din dinţi scrîşneşte...

-          Nu auzi? Ei zic „floare” şi noi „floare”. Ei zic „soare” şi noi „soare”...

Îl privesc pe tata cum strîmbă nişte accente cu stupoare...

 

                               Tata se răsteşte supărat:

-          Gata, m-am săturat!

Şi-nchide radioul.

O linişte apăsătoare...

Îl porneşte din nou, dar caută „Radio Moldova”.

-          Să nu zici nimănui ce-ai ascultat...

Eu nu prea înţeleg, dar nu-mi place

Să-l vad pe tata ridicol şi jenat.

 

La radio cîntă ceva, nu mai ştiu ce, am uitat.

 

Maşina noastră, un Moskvich portocaliu, model 2140, avansa încet.

Pe un drum de-a lungul Prutului.

În dreapta nostră – frontiera de stat:

Sîrmă ghimpată şi turnuri de observaţie

Care defilau unul după altul în sensul opus istoriei.

Turnuri şi sîrmă ghimpată asemănătoare

Mai văzusem într-un film despre război cu lagăre de concentrare

Şi deţinuţi sovietici luptînd pentru eliberare...

 

Numai că de această dată în interiorul ţarcului eram noi

Şi sîrma ghimpată părea fără capăt...

Şi Prutul se scurgea la vale într-atît de ademenitor...

Iar noi tăceam de teamă să nu scoatem, din întîmplare,

Vreo vorbă într-o limbă străină interzisă, românească.

 

Eram în 1983 şi peste apa Prutului nu se vedea încă niciun pod.

 

 

 moskvitch2140.jpg

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Origine Imagine

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher