Dacă e să ne limităm doar la filmele ruseşti, în 2017 au fost doar două pe care aş putea să vi le recomand. Despre „Нелюбовь” (apropo, a fost în short-list la „Golden Globe”) vă scriam cu ceva timp în urmă. Al doilea film care m-a impresionat mult a fost „Прорубь” (Rom: „Copca”) de Andrei Silvestrov. Filmul este o alegorie poetică a realităţii de astăzi, din Rusia, în primul rând, dar nu numai. Două elemente centrale: televizorul şi copca. Un text superb de Andrei Rodionov (joacă şi în film), imagini sugestive, o bandă sonoră impresionantă şi foarte justă... Pe scurt: mic şi mare, sărac şi bogat, urmăresc vrăjiţi ecranele televizoarelor care difuzează diferite poveşi ce se întâmplă, toate, în jurul unei... copci. Da, e bobotează. Un preşedinte care vorbeşte cu o ştiucă, un oligarh care e fugar prin păduri, oameni care se aruncă în copcă din slugărnicie sau pur şi simplu de deznădejde... Actul politic, actul „artistic”, actul eroic, viaţa de toate zilele, viaţa de apoi, până şi protestele, toate sunt în copcă, toate sunt privite prin televizor... şi ca un strigăt de fundal, de protest: „Иисусу было тепло!” (Rom: „Lui Iisus îi era cald!”). Iată ce striga „artistul” pe care îl urcau într-o dubiţă sau ambulanţă pentru nebuni, ceea ce în film (şi nu doar) e acelaşi lucru... Strânge în spate...

Poate nu chiar totul, dar sărbătorile – cu siguranță! Și din cauza acestei veritabile schizofrenii moldovenești care durează aproape o lună, nici evenimente majore nu prea am avut, ceea ce nu-i neapvrat rău. În schimb am posibilitatea să comentez anumite subiecte mai pe îndelete, ceea ce nu prea am apucat în alte circumstanțe.

Dar vom începe cu ceva bun:

ÎNFRĂŢIŢI! 97 de localități din Republica Moldova s-au înfrățit cu localități din România în 2017! Să știți că până și orașul Bălți s-a făcut frate cu Botoșani! Desigur, forma e una, iar conținutul – altceva. Orașul Bălți și pe timpurile sovietice era înfrățit cu Larissa din Grecia (hăt din 1985!), însă nu prea am văzut sau auzit față de grec pe acolo. Cu toate acestea înfrățirile respective trebuie să dea un nou și veritabil impuls proceselor integraţionaliste. Pană în 2015, doar 150 de localităti din R. Moldova aveau semnate acorduri de infrătire cu localităti din România. În urma campaniei organizate de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 acum doi ani, numărul înfrăţirilor sau localităţilor în curs de înfrăţire a depăşit 500. Radio Chișinău publică o poveste frumoasă despre Chişcăreni și Drajna. Consiliul Local Drajna a contribuit direct la reabilitarea Parcului Central din Chişcăreni, au donat bibliotecii, în repetate rânduri, carte romanească. În 2018 vor fi implementate două proiecte în domeniul educației. Anume astfel trebuie procedat! Lumea trebuie scoasă din mocirlă. Oamenii trebuie să vadă cu ochii lor cum se trăiește peste Prut!

MAI PUŢINE ANIMALE  Nu știu cum stă România la capitolul șeptelului de animale, dar în Republica Moldova numărul lor a scăzut de la 5 milioane în 2015 pană la mai puțin de două milioane în 2017!... Fiindcă nu se poate să-ți bați joc de propria țară și de agricultori... Fiindcă totul e făcut pentru noii latifundiari, vechii agronomi, care sunt mai mult interesați de subvențiile (inclusiv europene) pentru agricultură decât în a crește ceva durabil. Trăiască noua colectivizare, tovarăși! Da, încă ceva: poftă bună, stimaţii mei cititori orășeni! Cum?: sunt gustoși crenvurștii din deșeuri alimentare?

DEDEMAN, DUBLU DOI: BMC „TRUCK & BUS” Vă mai aduceți aminte de compania Dedeman, care așa și nu a reușit să-și deschidă sucursală la Chișinău? Asistăm acum la o a doua sagă de acest fel. Și mai dubioasă și mârșavă. Compania română BMC „Truck & Bus” câștiga o licitație organizată de parcul de autobuze din Chisinău pentru a livra 13 autobuze. Dar Agenția Națională pentru Soluționarea Conflictelor (ANSC) anulează rezultatele concursului la solicitarea unui concurent, BELAZ (din Belorusia). BMC „Truck & Bus” a atacat săptămâna trecută decizia în instanță, dar eu altceva voiam să vă aduc aminte: ANSC a anulat rezultatele licitației exact atunci când premierul moldovean, Filip, pleca cu o vizită oficială în... Belorusia! Eu zic că e genială această coincidență, căci ce altceva poate fi decât o simplă și banală coincidență?

ŞI DE TREI! Unde-s două, merge și a treia! A treia suspendare a atribuțiilor președintelui Dodon, i-a permis lui Candu să semneze „Legea antipropagandă” și să numească membrii noului Guvern. Jurământul a fost depus, și noii miniștri vechi au intrat în funcție.

DODON – INDIANU Probabil așa i s-ar spune președintelui pe undeva prin Ferentari. Săptămâna aceasta s-a adeverit că mult-iubitul președinte al Moldovei este iubit foarte mult şi de către indieni! Vorbim despre likurile pe Facebook şi de faptul că mii de indieni au apreciat profilul lui Halat Alb. Aceeași poveste a fost depistată și pe profilul lui Ilan Şor. La drept vorbind, această „ştire”, în afară de faptul că e amuzantă, m-a mai împăcat puțin cu internauții moldoveni. Nu mai sunt ei chiar într-atât de „îndrăgostiţi” de dodoşori cum păreau!

USATÎI RĂMÂNE FĂRĂ REFERENDUM Bălţenii au vrut referendum pentru a dovedi țării cât de mult îl iubesc ei pe Usatîi. Numai că CEC-ul nu vrea. Iată dacă ar putea Usatîi aduce vreo 30.000 de indieni cu semnături cu tot... Dar asta nu ți-e Facebook, nu se cumpără chiar așa de ușor. Cu 30.000 de mii câștigi doar un scrutin prezidențial, dar ăia sunt sirieni, nu indieni, și sunt buni doar la prostit lumea cu fake news, nu de referendum...

TRANSNISTRENII CHEMAŢI LA APCE Nu știu dacă-i de bine ori de rău. Eu zic că-i de bine. Tiraspolul a fost invitat să trimită oficiali la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la așa numitul „Subcomitet pentru conflicte îngheţate”, structură care reunește raportorii APCE pentru ţările membre ale Consiliului Europei pe teritoriul cărora se află conflicte înghețate. Cel puțin vor trebui de acum încolo să explice și celorlalți cele făptuite, căci chestia cu recunoașterea de facto a atributelor statalității nu mai funcționează demult.

MAMA LOR DE CENTRU În sfârșit am ajuns și la subiectul care a înroșit internetul și presa din Moldova timp de două săptămâni. Vom discuta despre scandalul de la Institutul Mamei și a Copilului. Nu voi reveni la conținutul scandalului: în primul rând eu nu știu ce anume s-a întâmplat, (că doar nu am să cred presa din Moldova?), în al doilea rând, ceea ce știu eu o știți probabil și Domniile voastre, dat fiind faptul că ne leagă același spațiu (la Internet mă refer). Cert e că ceva s-a întâmplat. Ceva excepțional, dar în același timp destul de urât. Povestea era în plină desfășurare săptămâna trecută, dar nu m-am atins de ea în ediția de acum şapte zile. Prea suspectă mi-a părut isteria generală, prea semăna cu recentul caz Brăguţă (vom reveni imediat la similitudinea respectivă). Cred că am avut dreptate. Deznodământul: au fost demise două persoane, alte câteva au fost sancționate. A mai fost luată o decizie de a institui un organ independent care se va ocupa de probleme de etică și deontologie în medicină. Se va schimba ceva de acum înainte? Nu cred. În primul rând fiindcă persoanele concediate nu vor fi înlocuite cu persoane mai bune. Nu-i de unde. În al doilea, fiindcă chestiile care țin de empatie şi omenie nu se pot decreta prin lege. Iar frica de sancțiuni nu durează mult. Nu poate spitalul fi o excepție, le fel cum, de altfel, nu poate nicio altă instituție. Ziceam: nu poate spitalul fi o oază de bunătate și mizericordie într-un deșert în care contează doar banul, în care au valoare doar poantele, o societate în care ura și umilirea, bădărănismul, sunt elemente centrale relaționale... De ce credeţi că fuge lumea ca de naiba din țară? De sărăcie? Aș... Nu mai este chiar într-atât de săracă lumea la noi precum vă pare. Numai că e sufocant... Credeți că nu am dreptate? Dar eu am testat! Iată că ajungem și la similitudinile cu cazul Brăguţă: în ediția de 22 decembrie vorbeam despre o știre (ceea ce relata ea e un ditamai fenomen la noi!) abominabilă (cel puțin așa a fost pentru mine) care povestea cum un „avocat” beat criță la volanul unui automobil fițos a tamponat o mamă cu un copil pe o trecere de pietoni. Tipul se comporta obraznic, amenința cu o armă (cam așa ca Brăguţă)... Era, de fapt, un test revelator. Nu, „presa” nu a făcut „scandal”. Bănuiesc fiindcă nu era nicio instituție a „statului capturat” la mijloc. Iar într-o țară în care doar oportunismul și manipulările contează și nu viața unui om, lucrurile nu pot să se schimbe „spre bine”.

Şi nu voi trimite azi nicio cireşică.

O săptămână frumoasă vă doresc. Un An Nou fericit. Pe vechi.

Dacă ați observat cumva (ceea ce ar fi măgulitor pentru mine), ediția de săptămâna trecută nu a apărut. La o adică nici nu prea cred că ar fi fost binevenită cu două zile înainte de revelion, când oamenii sănătoși la minte, dar mai ales la trup, nu-și văd capul de griji, alergând prin magazine după ultimile ingrediente pentru salături „olivier” ori ce se mai pregătește acum pentru masa de sărbătoare. Aflam chiar în seara de revelion că chipurile „vinegretul” sau „şuba” de altădată nu ar mai fi la modă, gospodinele de azi alergând după ingrediente mai alese: ananasuri, craburi, fileuri de puișor, ș.a.m.d.... Intrând în această discuție elevată, de circumstanță, aș zice eu, purtată într-un oraș pe malul Rhinului (și acesta un simbol al timpurilor noi), am ajuns la concluzia că această modă culinară s-ar datora costului ingredientelor și că „scrânghiță”, parizerul, mazărea, cartofii, ouăle sau castraveții murați nu ar mai corespunde standardelor glamuroase ale moldovenilor fițoși de azi... Cu asemenea atitudini vom ajunge să mâncăm salături din caviar amestecate cu cristale swarovski, Doamne iartă-mă... Eu unul am savurat cu cea mai mare plăcere la masa de revelion slănină cu usturoi (printre alte bucate, desigur).

Dar iată că a trecut și această molimă, suntem din nou la posturile noastre, bine ajunși în 2018, și nu pot să încalc tradițiile. Vă doresc, deci, dragii mei, un an cât mai bun, sănătate de oțel din ăla inoxidabil ca să nu călcați pragul instituțiilor medicale, să știți să vă bucurați, căci viața cum n-ai da, oriunde și oricând, ne aduce și bucurii, totul e să nu treacă pe lângă noi, acei veșnic stresați și mai nefericiți decât alții (au fost chiar publicate sondaje în materie care demonstrează că moldovenii sunt printre cei mai nefericiți de pe glob), vă mai doresc să vă bucurați de roadele muncii voastre și, desigur, puțin noroc!

Acum vom trece și la cele bune și nebune care s-au întâmplat săptămâna trecută în statul pre nume falnic „Republica Moldova”. Vom zice de la bun început că nu s-au întâmplat prea multe și asta-i bine. A fost Anul Nou, cum n-ai da. Mai mult decât atât, cel mai semnificativ eveniment al săptămânii s-a derulat departe de Chișinău, la Bălți! Cu acesta și vom începe:

GUNOIUL DE LA BĂLŢI Melodrama săptămânii trecute s-a derulat la Bălți, acolo unde gunoaiele (deloc metaforice) au invadat orașul. Asta e, primăria nu ți-e președinție, acolo e nevoie de prezență, de muncă, de ceva competențe, de bună voință, la urma urmelor. Adică exact ceea ce nu are Usatîi, primarul ales de către bălţeni. Chiar mai bine, nu-i exclus ca toate problemele din oraș (căci se pare că gunoaiele nu sunt decât cele mai vizibile și mai... puturoase din toate) să fie generate chiar de primarul interlop, care nu vede în oraș decât un mijloc de a stoarce bani. Dacă nu ar fi amnezici de tot, bălţenii și-ar aduce aminte de cum au fost generate primele conflicte în Primărie: eu, spre exemplu, îmi aduc aminte de o declarație a fugarului în persoană, reacţionând la o tentativă nereușită de a rezilia niște contracte care suna cam așa: „Oameni serioși au plătit bani grei pentru a prelua acest business și noi acum ce să le zicem?”... Și nici nu ai cum spune că bălţenii nu știau pe cine-l aleg... Deci Usatîi s-a sfădit cu gunoierii, ei s-au supărat, respectiv gunoaiele au împânzit orașul. În fața unei catostrofe iminente, Filip a adus câteva autospeciale, un detașament de carabineri (știe el ce știe: bălţenii sunt capabili să-și apere gunoaiele) și a curățat orașul. Ce va fi mai departe încă nu știm bine, dar scandalul a făcut victime: viceprimarul Igor Şeremet la fel precum șeful pe drumuri, Serghei Pcela, au demisionat deja. Șefii de la Construcții Capitale și Termogaz au făcut declarații că vor boicota adunările „Skype” de acum înainte. Dreptul la prima semnătură trece la Leonid Babii, iar Renato Usatîi, ca și Primăria orașului de altfel, cheamă bălţenii la referendum. Renato Usatîi vede just: bălţenii știu să-și apere gunoaiele... Iar dacă e să fim mai serioși, va trebui să înţelegem că niciun referendum nu va reuși în contextul actual în Republica Moldova. La fel cum nu a reușit referendumul împotriva lui Chirtoacă, la fel va eșua și referendumul împotriva lui Usatîi. Și, în genere, Usatîi a fost ales. N-au decât să-l rabde. Ori justiția să-și facă treaba până la capăt și să-l destituie. Apropo, supărat foc, Usatii o dzâs cî strânji numiri di tilifon ka sî aduni tătî diaspora la Kişnău.

GRUPUL DE INIŢIATIVĂ LA CEC CEC-ul a primit cererea pentru înregistrarea grupului de inițiativă pentru organizarea referendumului împotriva votului mixt. La ce mai servește acest referendum eu nu prea înțeleg, oricum în 2018 vom vota conform sitemului mixt... Și mai sunt curios să știu câți din acei din grupul de inițiativă militau pentru sitemul uninominal acum 2-3 ani. Fără niciun scop anume. Just to have fun!

SUSPENDARE PROGRAMATĂ Dodon, după cum era și previzibil, a fost suspendat de către CC pentru ca mega-remanierea guvernamentală să devină efectivă. Respectiv, nu ar fi trebuit să-i acordăm mare atenție și s-o considerăm de acum înainte drept o rutină, cu atât mai mult că nici a treia lui suspendare nu e departe: vine la rând așa zisa „lege antipropagandă”. Ceea ce este mai curios este reacția unui deputat rus, un oarecare Kalașnikov (simbolic nume), care zice că s-ar putea ca la Chișinău să răbufnească proteste. Vai, dar ce coordonare cu adresarea lui Usatîi către „diasporă”! Foarte curios... La fel, devin o rutină şi întrevederile președintelui ales cu ambasadorul rus Muhametşin de fiecare dată când este suspendat sau se întâmplă ceva cât de cât important în țară... Despre călătoriile lui Dodon la Moscova tot nu am trebui să mai amintim. Sau poate invers, ar trebui să amintim de fiecare dată, mai ales când președintele nu stă la Chișinău nici măcar de sărbători...

Cam atât pentru prima ediţie a anului... Să știți că va fi un an extrem de greu. Mai ales pentru tipi de alde mine. Mașinăria propagandistică și manipulatorie lucrează la turații maxime. Nu mai știi ce-i drept şi ce nu este, ce e făcătură și ce este rezultatul acestor făcături... Nu degeaba și-a creat Putin o Armată de operațiuni informaționale (Войска информационных операций)... Aşa că... Păziţi-vă! Mai ales de ştiri! Ştiti, vorba aia: No news, good news.

Vom pune punct aici, dar nu înainte de a trimite Cireșica de pe tort și aș vrea s-o trimit astăzi hăt departe, la Sankt-Peterburg, lui Nevzorov. În tradiționala sa emisiune de miercuri fostul combatant transnistrean (este cică și decorat de separatiști, pe care de la o vreme îi numește deschis „terorişti”) şi-a batut joc, aşa cum numai el ştie s-o faca, de Dodon. Îl citez: „Глупый Додон, который президент Молдавии, «допрезидентился», блин нафиг, и его отправили пешком в Москву. Здесь ему обещали помочь открыть бизнес, жить он первое время будет наверное в мавзолее, протирать Ленина, по-моему, у него будет салон интимной стрижки, и он наконец-то найдёт себя. Действительно, никого глупее его на мировой арене среди всех лидеров не было, и он, что называется, доигрался...” Cam aşa. Ştie el Nevzorov ce ştie!

Săptămâna trecută vă povesteam, despre un proiect de lege prin care autoritățile publice locale vor putea da în arendă loturile de pământ care nu vor fi lucrate, fără a întreba de proprietar, un fel de expropriere bolșevică, dar ceva mai soft.

Dar să știți că în țara noastră dragă, care se mai numește încă Republica Moldova, sunt domenii cu mult mai sensibile și poate chiar mai importante care sunt lăsate pârlog… Poate ați intuit deja unde bat, vom ajunge și acolo, dar puțin mai târziu...Vom începe cu altceva:

VASILE ROMANCIUC – 70! Sunt rânduri și versuri pe care le recunoaşte fiecare. Uneori lumea cunoaște textul, dar nu mai știe cine îi este autorul. Există oare o recunoștință mai deplină pentru creația unui autor? Cine nu știe „Busuioc la naștere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristețe, / Floare de noroc... / Viața noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici de busuioc!”? Vasile Romanciuc, poetul care credea în copilărie că „Dumnezeu / locuiește la Liveni, / peste Prut…”, face parte din clasicii vii ai poeziei noastre. Să ne trăiești, Maestre! Sănătate multă îți dorim și un fir de busuioc! Doar unul, acel de la început!

28 DE ANI DE LA REVOLUŢIE! În această perioadă se cuvine să pomenim despre o altă aniversare, mult mai tragică și mai dramatică. Acum 28 de ani cădea regimul Ceaușescu! Totul a început pe 16 decembrie, la Timișoara. Ce anume s-a întâmplat, cum s-a întâmplat – discuțiile continuă și astăzi. Nu cred că am timp și spațiu aici să mă lansez în dezbateri, dar se cuvine, acesta este sensul, SE CUVINE să ținem minte. Căci atunci când uităm se întâmplă mineriade... Sau ceea ce se întâmplă acum, în aceste zile, în Parlamentul și în Senatul României... Apropo, în România până și magistrații protestează împotriva legilor care ar favoriza corupția. În Republica Moldova aceștia sunt de cealalta parte a baricadei...

ADIO, MIHAI I, REGE AL ROMÂNILOR! Sâmbăta trecută, pe 16 decembrie (să vezi, coincidență!), românii își petreceau în ultimul drum ultimul rege... Regele Mihai a fost înmormântat cu onoruri militare, în prezența reprezentanților practic tuturor caselor regale, presa din toată lumea a scris despre Regele Mihai... Iar în Moldova ceea ce avem noi pe post de președinte refuză să decreteze doliu național, Voronin, ca un bădăran sadea, nu se ridică în picioare nici măcar pentru minutul de reculegere, iar câinii lor de servi ci își varsă veninul pe rețelele de socializare înjurând și răspândind minciuni propagandistice... Noroc că mai avem oameni cu obraz la talpă, precum în satul Regina Maria din Soroca, care ne salvează puţinul de ne-a mai rămas din onoare...

Acum vom trece şi la celelalte, care mai bune, care mai nebune:

CONECTAŢI? DA, PESTE TREI ANI... După 26 de ani de independență, în sfârșit, carul se mișcă din loc! UE, BERD, BEI, BM, toți au pus mână de la mână și au sclipuit 270 de milioane pentru ca într-o perioadă de trei ani de zile să interconectăm rețelele noastre electrice cu România! Partea bună e că se va face, partea rea e că va mai dura trei ani. Dar fiți de acord: 3 ani nu-s 26... Eh, dacă ar fi fost făcut acest lucru acum 26 de ani!... Chestia cu interconectarea rețelelor e una destul de curioasă din punct de vedere al logicii elementare: conectarea respectivă nu este neapărat un act unionist (e doar rațiune economică și chiar independentistă, statalistă, dacă doriți), dar refuzul sau lipsa de inițiative în acest sens este clar un act politic, de sabotare a independenței economice și suveranității Republicii Moldova, într-atât de strigătoare la cer a fost întotdeauna necesitatea conectării reţelelor energetice cu toţi vecinii...

AMBASADORUL ÎN RUSIA CHEMAT LA CHIŞINĂU  Andrei Neguța, Ambasadorul R. Moldova la Moscova a fost chemat la Chişinău pentru consultări. Până aici parcă totul este relativ ordinar. Este o practică destul de obișnuită, mai ales atunci când relațiile devin destul de sensibile între state, dar comunicatul mai specifică ceva: e chemat pe o durată nedeterminată. Și uite acest lucru este destul de grav. Dar faptul că Neguța a participat la o întrevedere (tradițională, am zice noi) cu Muhametşin la Chișinău ne face să ne gândim ce ambasadorul a fost chemat la Chișinău nu din cauza relației Moldovei cu Rusia...

DUGHIN LA CHIŞINĂU În chiar zilele când România era în doliu, Dodon nu a găsit o altă formă de sfidare a bunului simț decât să-l cheme la Chișinău pe... Dughin în persoană, individul care spunea deschis că ucrainenii trebuie uciși... Cu Dodon parcă ne-am lămurit și să mai căutăm rațiune sau ceva cumsecădenie la el ar fi o prostie. A noastră, nu a lui. Întrebarea mea e alta: dacă a fost declarat Rogozin persona non grata și i s-a interzis accesul în Moldova, cum de este lăsat să intre Dughin?!!!

MURUIANU MAI SPALĂ Vă mai aduceți aminte de laundromatul moldovenesc? Dar de așa numitul „furt al miliardului”? Prezumția nevinovăției nu ne permite să spunem că Muruianu a fost implicat în acel mecanism, ne vom limita deci la ceea ce a fost deja comunicat și confirmat în presă și anume că fiica lui Muruianu, Mihaela, s-a făcut de poveste, inclusiv în presa britanică, căci ea închiria un apartament excesiv de luxos în chiar centrul Londrei pentru care plătea 180 de dolari pe zi! O anchetă RISE afirmă că fiica lui Muruianu a beneficiat chiar de niște bani pe urma laundromatului-1,6 milioane lei. Iată că săptămâna trecută, judecătorul inocent Muruianu îi da câstig de cauză Stelei Pahomi, considerată de mulţi un fel de mână dreaptă a lui Platon, dar inocentă şi ea desigur în virtutea aceleeaşi prezumţii a nevinovăţiei, şi ea redevine membru al Consiliului de Administrare al MAIB, statut care i-a fost retras de către BNM în 2016.

GABURICI IS BACK! La multe mă puteam aștepta, dar la acest come back – chiar deloc! Săptămâna trecută a avut loc o remaniere guvernamentală de proporții, anunțată chiar de Plahotniuc în persoană. Hazardul a vrut să ascult comunicatul respectiv în direct. Și când am auzit de Gaburici mai n-am căzut de pe scaun! Trecem peste faptul că a fost de-a dreptul jenant să urmărești gestualiltatea și mimica protagoniștilor în direct... Vom lăsa de asemenea la o parte pentru moment numele puțin cunoscute publicului larg: Svetlana Cebotari, Cristina Lesnic, Liviu Volconovici sau Tudor Ulianovschi. Ne vom concentra asupra numelor mari, în sens de cunoscute: Iurie Leancă, Alexandru Tănase și Chiril Gaburici. Numirea lui Alexandru Tănase nu pot decât s-o salut, acea a lui Iurie Leancă este desigur mult mai șubredă, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat pe vremea cât era el prim-ministru, dar e destul de ușor de apărat și ea... În schimb, acea a lui Gaburici nu rezistala la nicio critică! Omul acesta nu are nici barem diplomă de studii superioare, că doar nu putem considera Universitatea Slavonă (cu frecvență redusă) studii serioase! Bâlbâiala lui Candu despre „omul care a lansat și gestionat afaceri” chiar e rizibilă pentru acei care sunt familiari cu mediul afacerilor din Moldova... Eu nu pot să-mi imaginez ca „holdingul” să fie într-atât de naiv. Respectiv, nu pot exista decât două explicații ale acestei numiri: Gaburici e pus ori pe post de paratrăsnet, ori pe post de țap ispășitor, roluri pe care le-a mai jucat pe când era prim-ministru. Paratrăsnet va fi în primul rând pentru Leancă, care în mod normal nu ar mai trebui să ocupe posturi importante în stat după „furtul miliardului”. Iar țap ispășitor va fi în cazul în care va trebui să sară vre-o supapă când va deveni prea mare presiunea din cauza neîndeplinirii celor 28 de condiții... Știți voi pentru ce.

SIS LĂSAT PÂRLOG Dar dacă numirea lui Gaburici suscită în primul rând hohote de râs, atunci numirea lui Vitalie Pârlog, fost ministru al justiției pe timpul lui Voronin, omul care plânge și azi după vremea pe când era ministru de interne al RSS Moldovenești, este de-a dreptul îngrijorătoare. E uluitor şi scandalos! Cum poate fi demnă de încredere o asemenea persoană? Și chiar dacă nu are nimic cu GRU (să presupunem), cum poți numi o persoană cu un asemenea CV șef pe SIS? Cum poți după asta să eviți suspiciuni și discuții, cu treabă și fără treabă, despre „mâna Moscovei” și „coloana a V-a”?. Și cum poți după asta prezenta în Parlament legi despre „combaterea propagandei”?... Inexplicabil! Ori poate acesta este un cadou din partea statului moldav FSB-ului cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiintarea CK-ului?...

AVOCAT – KILLER Așa un film la Chișinău: un individ beat criță, un oarecare Denis Iurco, avocat(!) de meserie tamponează o mamă cu doi copii care traversau regulamentar strada... E agresiv, ameninţă verbal, amenință cu o armă, înjură... Din păcate, nu am văzut „societatea civilă” și activiștii noștri din tradiționalele topuri VIP să se revolte. Măcar la fel că în cazul Brăguţă... Căutaţi conecţiuni logice ca să înţelegeţi ce vreau să spun...

KROLL II PUBLICAT Joi a fost publicat a doua parte a raportului KROLL. Îmi cer iertare, dar documentul este destul de voluminos şi nu am reuşit să-l răsfoiesc pentru ediţia de astăzi. Va las să-l citiți dacă doriți, dar de comentat îl vom comenta mai detaliat săptămâna care vine, chiar dacă nu cred că vom descoperi ceva absolut nou în el...

Cam astea au fost. Mi-au mai rămas doar două lucruri să vă spun. În primul rând nu vom uita de cireșica de pe tort care în această săptămână aș dori s-o trimit lui Valentin Bodiu, fost director la „Cricova”, reținut în această săptămână pentru abuz de serviciu. A înstrăinat omul niște terenuri care aparțineau combinatului. La drept vorbind nu ar merita el cireșica, ci portocale, conform convențiilor și statutului, dar chestia e că eu demult l-aș fi arestat și ținut încuiat undeva prin beciurile de acolo. Stiţi pentru ce? Nu pentru terenuri, asta-i treaba CNA-ului, ci pentru calitatea vinurilor de la Cricova, pe care eu cum nu am putut să le beau așa și nu pot nici până astăzi.

Si ultimul lucru, poate cel mai important: peste câteva zile vom sărbători cu toţii Crăciunul. Vă doresc tuturor sărbători luminoase alături de oameni care vă sunt apropiaţi cu un păhărel de vin bun (nu de la Cricova) la un foc de sobă sau cămin, sau pur şi simplu la călduţ. Şi să vă aducă Moşul de toate, dar numai dacă le-aţi meritat!

Iar din partea mea vă ofer un poem de Vasile Romanciuc care parcă a fost scris anume pentru săptămâna care a trecut!

Balaurul care n-a mai ajuns în poveste

Cică un balaur cu şapte capete

S-a pornit la-mpărat - ce vrea să capete?

Nu ştie nici el, căpcăunul -

Din şapte capete n-are minte nici unul.

Ceea ce ştie pocitania este

Că un împărat plus un balaur fac o poveste...

E adevărat, îşi dă seama monstrul şaptecăpos,

Că povestea nu e poveste fără Făt-Frumos.

Dar, cu Făt-Frumos, balaurul ştie prea bine:

Capetele, oricât de multe, rămân tare puţine.

(Asta, în caz că ai un pic de noroc,

Căci se poate întâmpla să nu-ţi mai rămână căpşoare deloc.)

Mâhnit, balaurul şi-a zis: "Nu mă mai duc la-mpăratul,

Mă-ntorc să fac carte, să-mi iau bacalaureatul...

Cu şapte capete proaste mi-e peste

Puteri să ajung în poveste, pot să ajung de poveste..."

Vreţi să ştiţi ce-a fost mai departe?

Balaurul s-a dus să-nveţe carte.

De-nvăţat a-nvăţat, e drept,

Dar n-a mai ajuns deştept...

Cum vă spuneam, era o fire năucă -

Şi-a pus pe fiecare cap câte o perucă,

Apoi s-a proclamat

Împărat.

(Era convins că-mpăratul e-mpărat

Doar pentru că are perucă pe cap.)

Într-o zi, ce-i veni unuia din capetele sale înalte -

A zis că e mai deştept decât celelalte...

De-atunci au prins a se mânca între ele, câte un pic, câte un pic

Până când n-a mai rămas din balaur nimic -

Doar poate-o pildă, spre luare-aminte:

Toate-ntâmplările se prefac în cuvinte...

Toate-ntâmplările se prefac în cuvinte...

Iată stau și mă gândesc: oare de ce nu ar exista un birou, o comisie, un departament ceva pentru a combate discriminarea știrilor ? No, pe bune, există săptămâni în care se întâmplă multe și toate parcă ar fi importante, dar din lipsă de spațiu sunt nevoit să le triez și pe multe să le las la o parte necomentate. Dar există și săptămâni în care mai că nu se întâmplă nimic deosebit, iar același spațiu tot trebuie umplut cu ceva... Mare nedreptate, domnilor! Săptămâna care a trecut a fost una din alea când mai că nu am despre ce vă povesti. Vin sărbătorile și lumea se mai calmează nițel. Poate că-i mai bine așa, căci să ne amintim ceea ce vă zic dintotdeauna: no news – good news!

Câte ceva totuși s-a mai întâmplat și săptămâna trecută și nu-i exclus să fie nu doar semnificativ, ci și premonitoriu. Să vedem:

OFICIAL – 32%! Probabil cea mai importantă știre a săptămânii a fost publicarea unui sondaj realizat de către IMAS. Rezultatele sondajului sunt foarte încurajatoare. 32 % din respondeti s-au declarat unioniști. Eu unul nu-mi aduc aminte scor într-atât de înalt de când mă țin minte. Dar ceea ce mă bucură în deosebi este faptul că proeuropeni se declară 60 %! De ce mă bucură? În primul rând fiindcă fenomenul mediatic „furtul miliardului” pare că s-a consumat. Am revenit la scoruri echivalente cu perioada de glorie a parcursului european al Moldovei. Dar nu asta îmi pare curios, ci faptul că decalajul între unioniști și proeuropeni este exagerat de mare. Nu cred ca tocmai jumătate din acei 60% de proeuropeni să fie împotriva unirii. S-ar putea ca totul să depindă de noțiunea de „unionist”. De felul în care fiecare definește ceea ce înseamnă a fi unionist. Și iată aici ar fi curios să examinăm alte cifre și anume cele referitoare la partide. Nicio formațiune care se declară „unionistă” încă nu trece pragul electoral... Dacă lumea asociază intenția de vot pentru un partid cu noțiunea de unionist discrepanța devine explicabilă. Mai este încă mult de lucru, un bazin electoral enorm rămâne de convins, dar până la alegeri mai avem un an întreg și dacă tendințele se confirmă, viitorul poate fi promițător, mai ales dacă e să ținem cont de noua lege a audiovizualului care intră în vigoare. Dar nici să ne culcăm pe o ureche nu ar trebui, căci partidul lui Dodon continuă să fie detașat în frunte, chiar dacă pierde din lustru. E drept că a mai fost publicat un sondaj, de la BOP, dar sondajele IMAS s-au dovedit întotdeauna a fi foarte aproape de realitate, iar criticile aduse de către Doru Petruți îmi păr fondate, bine argumentate și legitime.

BĂSESCU ADUNĂ SALĂ PLINĂ LA BĂLŢI Nu cred că pot exista dubii aici: scorul unioniştilor este în mare parte datorat prezenței și activității desfășurate în țară de către Băsescu. Ex-Președintele României e un actor politic şevronat și experimentat, fără egal pe scena politică moldovenească. El încă nu prea a dat greș, iar prestația sa impecabilă eclipsează pentru moment stângăciile și erorile locotenenților săi. Băsescu a știut să aleagă întotdeauna formatul, tonul, argumentele potrivite pentru fiecare intervenție a sa. În tête-à-tête merge doar la emisiuni „prietenoase”, cu publicul larg nu vorbește despre valori naționaliste și patriotarde, ci despre chestii elementare cum ar fi salariile, pensiile, subvențiile pentru dezvoltarea sectorului public și privat, cu publicul potențial „ostil” recurge la moderatori care știu să controleze sala... Chapeau, Domnule Președinte! Iată că și la Bălți Băsescu a reușit să adune o sală întreagă de lume. Cea mai mare sală disponibilă din oraș: acea a Teatrului Național „V. Alecsandri”!

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PENTRU EUROPA Nu știu cât de importante pot fi și cât impact real vor avea aceste decizii în afară de efectul lor mediatic și de imagine, dar CCM a luat săptămâna trecută două decizii semnificative: a avizat pozitiv proiectul de lege cu introducerea parcursului pro-european în Constituție și... a decis că Președintele țării nu poate fi membru de partid. Dodon va trebui să aleagă!

BIROU NATO LA CHIŞINĂU Biroului de legătură al Alianței Nord Atlantice de la Chișinău a fost oficial deschis! În sfârșit am reușit să facem ca la Moscova! Ar trebui să ne bucurăm, nu-i așa, tovarășe Dodon?

NOUA COLECTIVIZARE? Nu puteam trece peste asta! Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat un proiect de lege privind modificarea Codului Funciar: terenurile agricole care nu vor fi prelucrate timp de doi ani vor ajunge în gestiunea autorităţilor publice locale. Autorităţile le vor putea da în arendă, pe o perioadă de pană la cinci ani, celor care vor să le prelucreze. Pute a expropriere în cele mai frumoase tradiții bolșevice! Ceea ce însă mă scandalizează cel mai mult este că nimeni nu este scandalizat... Și cum rămâne cu „proprietatea privată”? Știți care este valoarea acestei expresii în societățile spre care, chipurile, tindem? În 26 de ani nu a citit nimeni nicio carte în acest sens? Credeți că exagerez? Ba deloc! Ceea ce se întâmplă în agricultură seamănă deja a o nouă colectivizare. „Liderii” (așa pare-se că le zice) abia așteaptă noile loturi... Iar fraza asta este o bijuterie de ipocrizie şi „sovok”: „Terenurile neprelucrate stimulează mulți dăunători, iar agricultorii sunt nevoiţi să utilizeze chimicate şi îngrăşăminte pentru a le combate”... Parcă mă revăd în anii 80 la şcoala în care ni se predau listele cu animale „folositoare” şi „dăunatoare”. Drept că despre ecosistem încă nu se preda nimic... Şi bineînţeles, sărmanii fermieri sunt NEVOIŢI să folosească otravă... Bănuiesc că de îndată ce vor pune laba pe noile terenuri vor înceta să bage herbicide?...

Cam atât pentru această săptămână. Ne vom lua rămas bun, dar nu înainte de a trimite cireșica de pe tort. O vom trimite la vama Albița. Cred că sărmanii vameși și grăniceri au nevoie de ceva dulce după povestea cu... porcii. 200 de godaci au stat câteva zile în vamă, în remorca camionului. Eu nici nu pot să-mi imaginez ce vacarm pot face 200 de porcine flămânde! Și nici ce se face în tărtăcuța celui care a decis să blocheze „marfa” respectivă în vamă. 

O săptămână frumoasă vă doresc! Și nu uitați ce mai ziceam de la bun început: No news – good news!