Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
29 octobre 2018 1 29 /10 /octobre /2018 12:14
Săptămâna în care s-a răzgândit Kiril

Dacă e să privim atent la veștile care ne-au venit din Republica Moldova săptămâna trecută, mult mai semnificativ îmi pare ceea ce nu s-a întâmplat decât ceea ce a avut loc. Vom ajunge și la acest non-eveniment care e un eveniment în sine, dar să le luăm la rând.

Și aș vrea să încep comentariile acestei săptămâni cu un alt non-eveniment, căci vă voi vorbi despre un interviu (eveniment şi acesta, desigur, depinde cum îl definim) care m-a impresionat cu adevăratelea. Prin justețea și precizia celor descrise. O diagnoză extraordinar de clară și fără echivocuri de niciun fel. Și în primul rând mă bucură că vine din partea unui occidental. În numeroasele mele discuții cu prieteni apropiați și nu prea, inclusiv francezi (unul chiar m-a și blocat pe o rețea de socializare căci a considerat dumnealui că am vorbit urât de un președinte, socialist pe de-asupra), inevitabil ajungeam la aceeași întrebare: „Chiar consideri că europenii nu înțeleg ce se întâmplă în Moldova (drept aternativă „în Ucraina”, „în Rusia”) și că nu au resurse, inclusiv intelectuale, pentru a lua decizii corecte?”... Ce puteam să fac altceva decât să strâng neputincios din umeri?... Iată că acum o zice și altcineva: de-al lor. Specialist incontestabil.

Da, în principiu UE ar putea găsi o posibilitate de a adopta Republica Moldova și de a ghida țara spre transformări. Acest lucru ar consolida instituțiile, care, la rândul lor, ar pregăti scena pentru o integrare eficientă în Uniunea Europeană, creând stimulente, dar și bariere în fața abuzurilor. Dar acest scenariu ar solicita politici mai riscante, mai serioase, mai determinate și pe termen mai lung decât oricine în UE ar fi gata să-și asume. Din păcate.”

Dixit James Sherr, analist britanic, cercetător asociat la Chatham House!

Vă invit cu multă insistență să-l citiți. Căci fiecare rând din acest interviu, pentru care țin s-o felicit călduros pe Lina Grâu, e de o precizie chirurgicală. După asta puteți considera că mi-am făcut datoria pe această săptămână și să vă opriți aici. Ori citi mai departe. Așa, ca amuzament.

A 4-A CALE, SPRE NICĂIERI După ce a picat în Parlament, destul de șmecher, printre altele, modificarea Constituției cu introducerea IE în texte, PDM a adus lume de peste lume în PMAN și a declarat că ei nu mai vor nicio cale nimic. Într-un fel e și firesc: de la bine nu cauți mai bine. Binele, bineînțeles, e pentru acei care anunță căile, nu pentru acei de au a le apuca... și care demult au apucat-o care și pe unde au știut. Tot la acea adunare s-au anunțat măriri substanțiale la salarii, semn că vin alegerile. C-așa-i din bătrâni lăsat: se măresc salariile, apoi au loc alegeri, apoi cresc prețurile. Cam cu cât se măresc salariile. Apropo, dat fiind faptul că suntem oficial în campanie electorală, de acum încolo se cuvine să nu credem nimic din ceea ce ni se spune. Cel puțin să nu luăm în serios. Inclusiv declarațiile lui Candu referitoare la Unire sau la cererera oficială a Moldovei de a deschide negocierile pentru aderarea la UE. De fapt ceea ce declară politicienii în această perioadă este interesant dintr-un singur punct de vedere: este ceea ce cred ei că noi, alegătorii, dorim să auzim. Și asta lasă de gândit. La fel precum răspunsul la întrebarea de ce nu a făcut Republica Moldova cerere oficială pentru a deschide negocierile de aderare la UE: Nu a vrut Moldova? Nu a vrut UE? Ori nu a vrut-o altcineva?...

APROPO, DESPRE UNIRE Așa dar, e oficial: România este cea mai bogată țară din zonă! În anul 2018, venitul pe cap de locuitor în România este estimat la 42.282 $, faţă de 41.118 $ în Ungaria, 30.224 $ în Bulgaria, 19.582 $ în Serbia, 5.204 $ în Ucraina și 3.837 $ în Moldova. Să lăsăm restul țărilor. Să reținem doar atât: România este de 10 ori mai bogată decât Moldova, care nu vrea nicăieri. Tot România ne repară școlile și grădinițele (săptămâna trecută am citit despre Recea și Cruzeşti)... Iar pe bani occidentali se organizează salubrizarea localităților precum acele din raionul Hânceşti (Cărpineni, Mingir, Negrea, Sofia, Bălceana și Voinescu). Mă întreb dacă acele 22.000 de persoane au înțeles ce și cum sau tot au ales calea a 4-a. Și mai sunt curios să știu ce cred despre această cale toți acei care au putut vizita România grație programului MRP „Descoperă și Cunoaște România”.

KOTOVSCHI NE MAI CĂLĂREŞTE Iar dacă occidentalii dau bani pentru a strânge gunoaiele de prin Hânceşti, ai noștri bravi statalişti organizează tot acolo o comemorare a unuia din cei mai de temut hoți care ne bântuia meleagurile pe la începutul secolului XX. De teama lui, pe vremuri, țăranii dormeau cu animelele în casă. Iar astăzi este celebrat, nici mai mult, nici mai puțin, drept unul din fondatorii statalității Republicii Moldova! Simbolic și cât se poate de adevărat, de altfel. Ce poate personifica mai bine statalitatea noastră decât un hoț de cai?

VENEŢIA NU-I ORHEI Tauber, duduia primarită din partidul lui Shor, a luat-o pe Lazariuc și a dus-o la Veneția. Numai că acolo au fost întâmpinate precum o și merită: cu proteste și pancarte. Desigur, cel mai frumos protest ar fi fost o sală fără niciun spectator, dar... asta e: în țara lui Kotovschi vedetele cântă pentru hoți, iar cetățenii îi aleg primari. Despre Lazariuc nu mai am ce zice, dar eu m-aş adresa celor care au asistat totuşi la concert: ce cautaţi voi în Italia? Marş acasă! Vectorul vostru e „calea a 4-a”!

CEDO CONDAMNĂ RUSIA PENTRU TRANSNISTRIA Săptămâna trecută CEDO a condamnat Rusia pentru că a încălcat dreptul la educația elevilor de la internatul din Tighină și a obligat-o să plătească 64 de mii de euro. Simbolică condamnare și așa și va rămâne, în sensul că nu va mai plăti nimeni, dar important e că există.

BĂSESCU ÎNCĂ MAI POATE Povestea cu cetățenia Republicii Moldova a lui Băsescu încă nu a luat sfârșit. CSJ a decis că recursul avocaților ex-Președintelui României este perfect valabil. Deci, războiul continuă. Oare ce vor reuși până la alegeri?

MONUMENTUL LUI DODON Pe banii lui Halat Alb (a se înţelege „pe banii noştri”) a fost instalat un monument de o hidoșenie aberantă la Mănăstirea Capriana. Cică l-ar reprezenta pe Ștefan cel Mare, dar de ce seamănă acea figură mai degrabă cu Ilya Muromets și de ce ține în mână o biserică rusească, rămâne să ne explice Agenția Naţională de Restaurare a Monumentelor, care a și făcut public „evenimentul”. Vom remarca de asemenea că numele lui Dodon este chiar mai vizibil decât numele domnitorului... Dacă este cumva un monument al prostiei, al trufiei, al servilismului și al lipsei elementare de gust, atunci e unul foarte bun! Și e bine că scrie cine a fost ctitorul munumentului. Urmașii urmașilor noștri trebuie să știe cine și cum au fost "gospodarii" acetui plai!

AMERICANI LA CHIŞINĂU Nu știu dacă noul amabasador rus vorbește româna. Bănuiesc că nu. În schimb noul ambasador al SUA, Dereck J. Hogan, a și făcut o declarație în română de bun găsit. Feel the différence, cum s-ar zice. Tot săptămâna trecută avioane oficiale ale SUA au fost observate la AIC. Poate că e ceva în legătură cu instalarea noului ambasador, dar presa a zis că ar fi venit niște senatori americani pe la noi, deși detalii așa și nu am aflat.

GUNDEAIEV NU MAI VINE Iată că am ajuns și la cele anunțate de la bun început: evenimentul care nu va avea loc. Sau cel puțin care a fost amânat. Kiril, capul bisericii putiniste secesioniste, nu mai vine în Moldova. Muncitorii care puneau pavaj de zor, lucrând până și noaptea, la Bălți, pot să se relaxeze. În condițiile actuale, BOM este obligată să tranșeze: rămân cu Kiril, nacealnikul lor ierarhic, ori rămân ortodocși. Curioasă situație! Kiril nu poate să-și permită un eșec cu participarea lui. De aceea amânarea vizitei în Moldova nu poate fi decât un semn bun. Va rămâne oare BOM cu Constantinopolul? Oare?

Cam atât. Mai rămâne Cireșica de pe tort pe care o voi trimite deținătorului anonim al adresei e-mail „sladkaieşka @ mail.ru”. Care cică ar fi utilizată de către un funcționar al Primăriei de la Chișinău! Orice comentariu este inutil, cred, în afară de faptul că acest subiect, al adreselor e-mail folosite de către Primărie a mai fost abordat. Și a trecut ceva timp de atunci. Dar văd că totul a rămas pe vechi...

Partager cet article
22 octobre 2018 1 22 /10 /octobre /2018 12:19
Săptămâna în care am avut eclipsă de semilună

Banc :

Ştefan cel Mare convoacă boierii la un briefing:

-Boieri dumneavoastră,trebuie să trecem la economii severe, se impune un regim de austeritate bugetară. Cheltuim prea mult cu ascuţitul săbiilor, de-amu propun să-i tăiem pe turci în trei,să nu-i mai tăiem în patru.

-Da di şi să faşim economii, Măria-Ta?

-Din cauza datoriilor externe!

Peste vreo lună, iar divan: „Turcii să fie tăiaţi numai în două, pentru economie cu ascuţitul săbiilor!”

-Da' di şi, Măria-Ta?

-V-am spus.Din prişina datoriilor externe!

Altă şedinţă: „Turcii să fie de-amu numa’ înţepaţi putin,sabia să fie trasă uşurel... Datorii externe, n-avem încotro.”

-Da' şi-s datoriile aiestea externe, Măria-Ta?

-Apoi, boieri dumneavoastră, datoriile externe nu sunt ale mele, nu sunt ale noastre, ci ale urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul veacurilor!”

 

Săptămâna care a trecut a fost umbrită de… semilună! Vizita lui Erdogan la Chișinău a eclipsat tote celelalte evenimente, deși, dacă aș fi să alcătuiesc o grilă ierarhică, această vizită nu ar intra nici într-un eventual top 3.

Totul a semănat cu vizita unui „prorab” pe șantier pentru a primi un obiect dat în exploatare, iertate fie-mi semantica și lexicul din această propoziție... Dacă credeți că sultanul a pierdut ceva bani cu tencuiala „palatului”, greșiți amarnic, căci turcii vor rupe lovele serioase de pe urma tuturor „proiectelor” pe care le lansează în Moldova. Un singur exemplu: „Arena Chişinău”, construcția căreea a început săptămâna trecută (prilej pentru încă o ceremonie oficială!), care, dacă poate nu ați uitat, este un partenariat public-privat. Sper că nu ați uitat nici semnificația cuvântului „public”.

Să nu uităm nici de tații copiilor lăsaţi orfani (chiar dacă ei, tații, au cetățenie turcească, copiii sunt cetățeni moldoveni) oferiți sultanului pe (și pentru) tavă de către SIS... Și ca să încununeze toată această tărășenie, căci nu i se părea de ajuns, Dodon îl mai decorează și cu Ordinul Republicii pe de-asupra... Feblețea dictatorilor și lingăilor pentru tinichele lucitoare e binecunoscută. Înduioșat, otomanul proaspăt decorat le-a adus fraților săi de peste... mai multe țări două blindate specializate în dispersarea manifestațiilor, altfel de jucării la fel de dragi dictatorilor.

Dar ceea ce zic eu aici la urmă e doar aşa, un fel de retorică, figuri de stil, nimic mai mult. Să nu credeţi carecumva că dictatura are ceva cu evenimentele sau personajele de mai sus.

Să trecem acum la evenimente cu adevărat serioase şi importante:

A PICAT INTEGRAREA EUROPEANĂ Va fi modificată Constituția, astfel încât Integrarea Europeană și aderarea la NATO să fie consemnate în actul legislativ suprem al țării. Din păcate nu-i despre Republica Moldova, ci despre Ucraina. A declarat-o în această săptămână Poroşenco, care zice că are voturile necesare în Radă. La noi votul pentru modificarea Constituției și introducerea Integrării Europene în texte a picat lamentabil. Să lăsăm toate explicațiile și argumentațiile aiurite. Să rămânem factuali și să constatăm cu tristețe: partidele care se cheamă „pro-europene”, PL și PLDM, nu au votat. Absurdistan. Apropo, turcii au zis că vor să repare și Circul...

MOLDOVA ÎN AFARA CONSTANTINOPOLULUI După cum și se aștepta, Rușii au zis că se leapădă de Constantinopol. Cu riscul de a mă repeta - ziceam asta săptămâna trecută -, reiese că tot PR-ul lui Dodon cu Muntele Athos și toate moaștele și icoanele pe care le-a tot adus, nu mai sunt valabile? Vai-vai-vai... Alertă maximă: act de erezie! Iar dacă e să fim serioși, BOM nu mai poate ignora alegerea. Căci ignorarea ei este o alegere. S-a mai întâmplat în istorie... Numai că mă îndoiesc serios că toată clica de KGB-iști de la BOM să se lepede ușor de satană... Că doar n-or demisiona?...

PETIC FĂCUT TEARFĂ Când am văzut știrile cu DAdaiștii indignați peste măsură, chiar am crezut că s-a întâmplat ceva grav. Adică chiar s-a întâmplat! Un oarecare Petic a fost arestat. Să știți că inițial am fost puțin derutat. Adică cum? Eu mă aflu de „om informat”, credeam că îi cunosc pe toți mahării din mahala și când colo, „dictatura” atacă un om important, iar eu nici nu auzisem de el?... Explicațiile nu au întârziat: cică omu’ e suspectat de viol, iar poliția are și „mostre biologice” prelevate de pe victimă... Bineînțeles nu cunoaștem decât versiunile unora și ale celorlalți. Numai că Petic cică refuză să compare ADN-ul. Iar opoziția, părerea mea, a reacționat prea repede și prea vehement. În cazul în care se dovedește că polițiștii au dreptate ce se va alege din reputația lor? Căci puterea nu va ezita să-i masacre. Mediatic vorbind...

HRAMUL CHIŞINĂULUI N-au dovedit bine chişinăuenii să iasă din Ziua Vinului și au intrat în hram! Asta zic şi eu viaţă! Iar sărbătoare, iar răsună muzica... Tare-i ghini la moldoveni! Începe sezonul hramurilor!

Să punem punct aici. A mai rămas tradiționala Cireșică de pe tort pe care o voi trimite astăzi drumarilor. Cred că merită. Ei au inventat un know-how trăsnit de tot! Inovație unică în lume! Drumuri demontabile și polivalente! Fix ca „Arena Chișinău”! Iată cum funcţionează: pui asfalt. Apoi, fără eforturi mari, doar cu braţele, poți să-l ridici, de-a-ntregul ori pe bucățele, să te învelești cu el ori să-l pui străturele și să-l duci în altă parte. Căci de-i polivalent, atunci cu valențe multe să fie!

Partager cet article
17 octobre 2018 3 17 /10 /octobre /2018 14:34
Povestea unei vizite ocultate

Nu, acest text nu va fi despre vizita lui Erdogan la Chișinău, eveniment care și fără umila mea participare textuală beneficiază de cea mai largă mediatizare posibilă. Nu cred că a existat vreo instituție media care să nu fi scris despre ea sau „cetăţean responsabil”, și mă înscriu în această listă, care să nu fi postat măcar ceva la subiectul dat pe rețelele de socializare. E și firesc, într-un fel.

Țin neapărat însă să vă scriu despre o altă vizită, totalmente uitată de mass-media din țară. Cu această ocazie cred că este important să-mi cer scuze în fața cititorilor acestor pagini. Din 2014 țin o rubrică permanentă în care comentez știrile care-mi par cele mai importante și semnificative din Republica Moldova. Bineînțeles nu există comentarii obiective și acei comentatori care-și reclamă „obiectivitatea” ar trebui ignorați fără regrete. Eu unul îmi reclam subiectivitatea sus și tare. Cu toate acestea, încerc, în măsura posibilului, să nu mă îndepărtez prea mult de „adevărul isotric” (sună hazliu această frază, nu-i așa?) și să-mi mențin cugetul limpede, să mă debarasez de poluanți ideologici sau tentative de manipulare. Din păcate, mecanismele manipulatorii sunt mult mai sofisticate și mai subtile decât am putea să le imaginăm. Iar autorul acestor rânduri este și el un muritor de rând... Oricât de mult nu aș strădui în a separa neghina de grâu, rămân prizonierul agendelor și listelor de știri pe care ni le propun instituțiile media. Iar această „agendă” este și ea un instrument, foarte eficient, printre altele, în arta manipulării...

Dar să intrăm și în subiect, în sfârșit! Ieri primeam un mesaj de la un cititor pe messenger, care mă întreba dacă am văzut că Primarul orașului Bălți, Nicolai Grigorişin, a fost în vizită oficială la Botoșani, oraș din România, centru județean, cu care al doilea municipiu după importanță din Republica Moldova se înfrățea recent. În mod firesc această vizită ar fi trebuit oglindită în editorialul de vineri, 12 octombrie, căci vizita edilului bălţean în România a avut loc pe 5 și 6 octombrie. Și aș fi făcut-o neapărat, dacă mi se împiedica ochiul de cea mai mică știre care să fi vorbit despre asta... Dar nu a fost. Niciuna din instituțiile media importante din țară, de nicio culoare politică, nu a pomenit despre această vizită! Absurd!...

Căci această vizită nu este despre o simplă vizită a unul primar din provincie (cât de „provincial” este al doilea municipiu din țară vă las să decideți) la alt primar din altă provincie. Simbolistica acestui eveniment depășește cu mult acest cadru periferic. Vorbim despre vizita unui primar care nu vorbește limba română (nici măcar la nivelul unui Shor sau Usatâi), care o face ostentatoriu, care se face ales nu în ultimul rând din cauza acelei atmosfere de ură interetnică cultivată de atâția ani în orașul Bălți. Vorbim de municipiul în care românofobia atinge probabil cotele cela mai înalte din Republica Moldova, iar pentru a fi ales e musai să ți-o afișezi cât mai vizibil. Vorbim de municipiul în care candidatul PCRM-ului (oraș-bastion pentru ei până nu demult) pierdea alegerile doar din cauza că era... moldovean și că vorbea o română relativ corectă!

Nu putem ști care ar fi fost impactul mediatizării acestei vizite, dar cred ferm că ar fi fost unul fără îndoială pozitiv. Că nu au oglindit-o organele media filo-putiniste, putem înțelege. Dar de ce nu au făcut-o masiv pro-unioniştii, pro-europenii, ori măcar acei care luptă înverșunat, cel puțin declarativ, cu clivajele de tot felul, de la mass media „guvernamentală” până la așa numita „societate civilă”?... Ori poate că această stare de fapt a noastră le convine tuturor? Fiecare și-a găsit o nișă existențială și se simte bine-mersi cultivând mediul existent de care depinde? Pe bune, ce-ar deveni luptătorii pentru Unire, dacă Unirea s-ar întâmpla? Ce-ar deveni acei care combat „clivajele din societate” dacă ele ar dispare? Ce-ar deveni luptătorii pentru aderarea la UE sau la UV dacă chiar s-ar realiza (în treacăt fie spus, aceste două tabere din urmă sunt cele mai „sigure”, căci ambele scenarii țin de fantastic pentru moment)?...

Putem desigur să presupunem că e doar un semn de nombrilism al capitalei sau lipsă de profesionalism... Să sperăm că-i doar atât, deși această ipoteză îmi pare mai jignitoare pentru profesioniștii din domeniu.

Iar că să nu fiu bănuit de pălăvrăgeală în dodii, am să vă aduc chiar aici rezultatele unui mic exercițiu pe care l-am efectuat: am accesat pe rând o serie de situri media de la noi și am făcut pe fiecare un search: „Grigorişin” (pe siturile în rusă am căutat „Григоришин”). Și am mai făcut un search (контрольный выстрел, cum ar veni) pe google: „Grigorişin, Botoşani”. Iată ce am obținut:

 

Nu am gasit nicio ocurenţă despre vizită

Ocurenţe prezente

Europa Libera

Deschide.md (în septembrie anunţa vizita, dar nu am găsit ocurenţe despre vizita propriu-zisă)

Ziarul de Garda

10tv.md (în septembrie anunţa vizita, dar nu am găsit ocurenţe despre vizita propriu-zisă)

Agora.md

Nordnews.md (în septembrie anunţa vizita, dar nu am găsit ocurenţe despre vizita propriu-zisă)

Unimedia.info

BTV.md (ştire doar în română)

Jurnal.md

Esp.md („Spros i Predlojenie”: ştire prezentă)

Ziarul Naţional

TVN.md (ştire prezentă)

Realitatea.md

Gzt.md (ştire prezentă)

Publica.md

Provincial.md (ştire prezentă)

Stirilocale.md

 

Sputnik.md

 

Omega (omg.md)

 

Ava.md

 

Kp.md

 

Aif.md

 

 

Să presupunem că nu știu eu să caut, ori că nu le lucrează (la toți!) search-ul... Atunci va rog să-mi băgați în comentarii linkul spre știrea care mi-a scăpat și am să vin cu scuze „oficiale”, căci nu am stele în frunte ca să-mi cadă.

Îmi vine din ce în ce mai mult să cred că flora și fauna lumii mediatice de la noi ar trebui mai degrabă studiată de ecologi decât de sociologi ori lingvişti...

Partager cet article
15 octobre 2018 1 15 /10 /octobre /2018 12:29
Săptămâna în care ni s-a tăiat Athosul

Săptămâna trecută cea mai importantă noutate pentru Republica Moldova a venit din… Turcia. Din păcate, ea nu este despre revenirea eventuală a profesorilor liceului „Orizont” acasă, la copiii lor, ea nu este nici despre Erdogan, care totuși ne va „onora” cu o vizită. (Sunt curios dacă vor depune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare). Din fericire, această noutate nu are nimic în comun cu factorii de decizie din Moldova, de aceea este une foarte bună, inclusiv și pentru Moldova. La Istanbul a avut loc Sinodul Patriarhiei de la Constantinopol la care s-a discutat acordarea autocefaliei bisericii din Ucraina. Tomosul așa și nu a fost acordat, dar e ca și făcut, chiar dacă rușii mai o șansă: dacă reușesc o „rebeliune” în chiar sânul bisericii din Ucraina (probabilitate deloc neglijabilă, de altfel). Cu toate acestea, dacă ucrainenii respectă „procedura” și-l numesc pe Filaret mitropolit, tomosul le va fi acordat cvazi automat. Este, fără îndoială, cea mai dură lovitură adusă influenței ruse în Ucraina, mult mai semnificativă decât ieșirea din CSI sau denunțarea acordului de prietenie și colaborare cu Rusia. Biserica rusă bineînțeles că se opune categoric și chiar amenință să facă secesiune și să nu să se mai „supună” Constantinopolului. Moldova, din păcate, nu face nici câr nici mâr și rămâne sub papucul Moscovei, înfundându-se şi mai mult în absurditate... Toate bune, dar eu, iată, mă întreb: dacă se desprinde biserica rusă, oare ce va face sărmanul Dodon? Cum va mai merge el să facă poze în izmene albe pe muntele Athos? Și reiese, deci, că „darurile” lui au fost zadarnice? Ori le va cere înapoi?

20 DE KM Aceasta este distanța la care pot ajunge rachetele instalațiilor „Grad” de 122 mm, nouă-nouțe, atât ca model cât și ca fabricație, care au fost prezentate de către Transnistria săptămâna trecută. Cică ar fi fost produse la Tiraspol. Nu avem dubii: după cum bine se știe Tiraspolul este un fel de mecca în tehnologii și inovații. Numai că ele seamănă toate cu cele rusești. Telepatie? Teleportare?... Întrebare adresată şi vecinilor din Ucraina, printre altele. Aș mai vrea să-i întreb şi pe europeni: pe Kamazurile care poartă lansatoarele „Grad” se pun plăcuțe neutre, nu? Conform acordurilor recent semnate?

ZILELE NATO LA CHIŞINĂU Iar la Chișinău au avut loc zilele NATO. Când ai așa industrii dezvoltate peste râu, cum să nu te bucuri de prieteni?

ECONOMIE POLITICĂ Doar două cifre: una bună și una nu prea. Să începem de la cea nu prea bună. FMI zice că vom crește în 2018 cu 3,8%. Chiar dacă e mai bine decât prognozele din aprilie (3,5%), pentru o economie precum acea a Republicii Moldova această creștere este ridicolă, sinonimă cu stagnarea. România a crescut în 2017 cu 6,9%, iar acest an bugetul a fost făcut având drept bază (iar pentru buget previziunile de regulă sunt considerate pesimiste) o creștere de 5,5%. Pentru Ucraina, țară în război, același FMI prevede o creștere de 3,5% pentru 2018... Lamentabilă performanță a Moldovei!... Iar partea bună este că 69,3% din exporturile Moldovei au plecat spre UE! Pe bune, eu demult am impresia că dacă nu ar exista autoritățile statului R. Moldova, economia ar duce-o mult mai bine... Restul concluziilor vi le las: cifrele vorbesc elocvent.

BENZINĂRII FĂRĂ TAXE În materie de inovații în ale hoțiilor și șmecheriilor Moldova e în topul topurilor! ZdG publică săptămâna trecută un material interesant și evocator despre cum a ajuns să fie votată legea despre benzinăriile duty-free. Amendamentul la lege a fost propus de Vladimir Cernat, deputat „neafiliat”, dar intrat în Parlament pe listele PL-ului din care a ieșit în 2017 împreună cu un alt grup de deputați „rebeli”. Prin comisii amendamentul a trecut ca prin unt (acei întrebați au zis că au lipsit, căci, mdeh, la ce să muncească un deputat?), a fost semnat și de Dodon (care o face pe niznaiul și zice că nu știe ce a semnat), iar beneficiar va fi Ilan Shor, care se mituia cu Vlad Filat, capul PLDM-ului, și executa „furtul meleardului”, dar pe care justiția moldovenească, controlată cică de „holding”, nicidecum nu ajunge să-l judece; Shor, românofobul, pentru care cântă actualmente starul nostru național Anastasia Lazariuc, cea care locuiește în România; Shor care făcea nuntă în aceeași sală în care se țineau ședințele Parlamentului, ditamai Palatul Național... Frumos tablou, nu-i așa? Ameţitor!

ZIUA NAŢIONALĂ A VINULUI a ajuns la a 17-a ediție! Este un eveniment care-mi pare important, chiar dacă deseori felul în care este sărbătorită ne scoate la iveală hibele noastre tradiționale, deseori departe de a fi prezentabile. Apropo, recent am descoperit câteva vinuri care chiar m-au încântat. Cred că e pentru prima dată când pățesc asta cu vinurile din Moldova. Deci, se poate?

CORUPŢIE LA DREPT Unde îşi fac studiile acei care ar trebui să lupte cu corupția? La Drept, așa-i? Decanul Facultătii de Drept de la Universitatea de Stat, Sergiu Brânză şi unul dintre avocații lui Filat, Viorel Berliba, au fost reținuți într-un dosar de corupție. În afacere e implicat și deputatul PSRM, Adrian Lebedinschi. Buni dascăli, n-ai ce zice! Şi cam de ce le-ar fi elevii mai breji?

JUDECĂTORI – ALEŞI DE POPOR? Dar ce-ați zice dacă ați putea să alegeți judecătorii? Anume asta a propus Plahotniuc! Știți pentru cine aș vota eu? Pentru unul care ar zice că i-ar băga pe toți la pușcărie! Nu, chiar mai bine: care i-ar spânzura pe toți! Știți vorba aia: „Stalina na nih net!” Ce perspective se deschid! Că știe ori că nu știe carte, că știe ori nu legile, ce mai contează? Iar dacă mai dă cineva și-o rublă pe de-asupra, ori un sac cu cartofi, ori măcar o „grec’kă cu tuşonkă”, de ce să nu votez omu’ potrivit? Gluma-i glumă, dar dacă se întâmplă astfel la alegerile parlamentare, de ce s-ar alege altfel judecătorii?!

O BOMBĂ A DETONAT Săptămâna trecută o butelie cu gaz lichefiat a explodat într-un bloc cu multe etaje de la Chișinău, spulberând trei apartamente și patru vieți omenești... Acum, fiecare să pună mâna pe inimă: chiar sunteți cu adevărat surprinși? Sunt convins că practic fiecare din acei care locuiesc în Moldova au câte un exemplu-două personale de situații când au fost foarte aproape de o catastrofă similară... Atunci când trăiești printre bombe, din când în când câte una mai detonează.

Cam atât. Cireşica de pe tort am s-o trimit în această săptămână la ANI (Autoritatea Naţională de Integritate) pentru a-i felicita pentru acei trei noi inspectori recrutați: Vladislav Gorceac, Alexandru Stavinschi și Ion Crețu. Sunt probabil persoane absolut remarcabile dacă au beneficiat, fiecare din ei, de donații de mii de euro fiecare anul trecut! Și dacă nu vă donează nimeni nimic e probabil din cauza că nu o meritați. Iar campion la capitolul integritate și compatibilitate e Vladislav Gorceac, soția căruia a fost angajată la „preşedinţia” regiunii separatiste din stânga Nistrului. Mai mult decât atât, noul inspector al integrității a pompat alocații pentru copii de la trei țâțe odată: de la România (în lei românești), de la Moldova (în lei moldovenești) și de la... Tiraspol! (în ruble suvoroviste)! După cum vedeți, a profitat integral! Poate le spune careva că „integritate” şi „integralitate” sunt totuşi noţiuni diferite? Iar în cazul dat - de-a dreptul incompatibile!

Partager cet article
8 octobre 2018 1 08 /10 /octobre /2018 12:28
Săptămâna în care Moldova s-a plâns la ONU

Două vineri la rând comentariile evenimentelor săptămânii nu au apărut. Nu am primit niciun mesaj îngrijorător de la nimeni, semn că totul e clar pentru toată lumea și că nu v-am lipsit. E bine. Înseamnă că rămân din nou în minoritate, printre acei care nu înţeleg mare lucru și trebuie să anticip de pe-acum o decepție monumentală la următoarele alegeri. Ori au obosit toţi de „politică”, iar asta înseamnă exact aceleaşi pronosticuri.

În rest, noutăți nu prea au fost cât am lipsit. Silvia Radu a fost pusă să crească o sănătate ca bradul la ministerul de resort. Are ea ce are cu sănătatea, încă de pe vremea haiduciei „independente” la primărie. Și la agricultură avem un nou ministru, dar el va rămâne la fel de anonim ca și precedentul.

Dodon a adunat la Chișinău a gașcă de extremiști de toate culorile la un eveniment pe care l-a numit „Congresul familiilor”, eveniment despre care e suficient să spunem că a avut-o invitată pe Elena Mizulina, una din primele persoane black-listate în occident încă de administrația Obama, pentru a înțelege nivelul „congresului”. Apropo tot Mizulina apăra proiectul de depenalizare a violențelor familiale în Rusia...

Da, copiii, cetățeni ai Republicii Moldova, tații cărora au fost răpiți de către SIS și vânduți sultanului de la Istanbul, rămân în continuare orfani. Tații lor, după cum era de așteptat, nu au revenit între timp din temniţă...

Cât priveşte săptămâna care s-a scurs, iată ce mi-a atras atenţia:

FILIP - LA NEW-YORK, DODON - LA DUŞANBE În timp ce Pavel Filip cerea de la tribuna ONU retragerea armatei ruse din Transnistria, act curajos în sine, chiar dacă e relativ inutil, căci Rusia oricând îi poate trece pe toți la „forţe de menținere a păcii” despre care moldovenii nu îndrăznesc să spună nimic pentru moment, Dodon fuge repejor la o adunare a celor mai progresiști lideri mondiali (precum sunt după cum bine se ştie președinții Rusiei, Tadjikistanului, Kazahstanului, Belarusului ori Azerbaidjanului) care s-a ținut la Duşanbe. Tradițional, aș zice.

SIMION EXPULZAT George Simion, unul din cei mai cunoscuți unioniști, a fost reținut și expulzat din R. Moldova. A mai primit și interdicție pentru o perioadă de 5 ani de a intra în R. Moldova. Simion a postat niște poze cu ceva roșu pe față, zicând că a fost bătut de poliție, iar poliția a zis că nu l-a bătut, căci nu putea să-l transmită românilor însângerat, argument perfect credibil, de altfel. Sincer, eu unul nu înțeleg logica acestui act. Eu pot să înțeleg de ce au fost vânduți cetățenii turci. Există o logică oarecare, oricât de monstruoasă și perfidă n-ar fi ea. Există una și în expulzarea lui Simion, dar pentru moment anumite elemente lipsesc din puzzle, căci ea nu servește nici interese personale, nici interesele puterii de la Chișinău...

AGROINDBANC ŞI AIR MOLDOVA – PRIVATIZATE Nu atât faptul că au fost vândute e semnificativ, cât cui anume. Banca a fost vândută unui consorţiu din care fac parte Western NIS Enterprise Fund (fondat de Congresul SUA prin intermediul USAID), BERD, Corporația Financiară Internațională (IFC, Grupul Băncii Mondiale), Banca Olandeză de Dezvoltare (FMO), Societatea Germană de Investiții (DEG) și Agenția Franceză pentru Dezvoltare (PROPARCO). Sună altfel decât Veaceslav Platon, nu-i aşa? Iar Air Moldova a fost vândut companiei Blue Air din România (49%). Celelalte 51% au fost împărţite între doi cetăţeni moldoveni pentru a păstra avantajele unei companii aeriene „naţionale”. Eu zic că e bine atunci când businessul încape pe mâini bune!

DODON CU DOSAR PENAL? Cică procuratura afirmă că ar exista un dosar penal în care sunt cercetate NTV și Argumenty i Fakty pentru spălare de bani. Ambele posturi aparțin grupului Exclusiv Media care aparține socialiștilor, care aparțin lui Dodon. Să vedem... Așteptăm cu nerăbdare! Nu de alta, dar vin alegerile!

VORONIN – GARANTUL LEGALITĂŢII! Voronin cere să fie sancționate partidele care și-au anunțat candidații pentru alegeri. Cică el ar face aluzie la Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat și Partidul „Şor”. Numai că sunt și alții, de la alte partide: prin țările europene circulă deja un catindat pentru circumscripția din diasporă. Ăsta a zis-o deschis și chiar cheamă lume la întâlniri electorale fără sinchiseală, direct, nu prin aluzii ca acei sus-citaţi.

ARMATA ARE STRATEGIE! Citeam și nu-mi venea să cred ce citesc. Guvernul a aprobat strategia militară. Iar ceea ce-mi pare stratosferic este că e PRIMA strategie militară de la independență! Pentru o țara care a trecut prin război, cu teritorii ocupate, e cu adevărat incredibil...

ROMÂNIA NE TOT AJUTĂ Nu știu ce ar mai putea face România pentru că să înțelegem cine ne sunt cu adevărat frații de sânge... SMURD a mai efectuat o misiune în Republica Moldova. Este a 17-a misiune salvatoare de la începutul acestui an. Consiliul Județean Cluj alocă 500.000 de euro pentru dotarea Spitalului Raional Hinceşti. Și nu sunt decât două exemple!

NĂSTASE MAI ARE BATISTE Între timp Năstase nu găsește nimic mai breaz decât să mai arunce o batistă. Pe țambalul unioniştilor. Un politician normal constituit s-ar limita la explicarea a ceea ce a însemnat „batista pe țambalul pro-european” fără a turna gaz pe foc. Dar de unde nu-i, nu ai ce lua...

Cam astea au fost. Mai rămâne Cireșica de pe tort. Și am s-o trimit la FMF. Așa dar, federația de fotbal a decis să sancționeze echipa Zimbru Chișinău cu cinci înfrângeri tehnice și o amendă în valoare de 18.000 de lei, după ce a constatat că jucătorul Alexandru Onică a intrat pe terenul de joc deși avea acumulate mai multe cartonașe galbene. Astfel, Comitetul de Competiții al FMF a hotărat ca Zimbru să piardă cu 0-3 cele cinci meciuri în care a jucat fotbalistul Alexandru Onică. Cu alte cuvinte, FMF și-a documentat propria incompetență şi prostie: că a greșit ori trișat echipa, mă rog, se mai poate întâmpla. Dar oare ce anume monitoriza acest Comitet de Competiții timp de cinci etape câte le-a jucat Onică? Vă zic eu: pândea Cireşelele de pe tort pe Deschide.md!

Partager cet article
5 octobre 2018 5 05 /10 /octobre /2018 16:39
Va-Mă

aerul s-a rarefiat

poţi trece prin el

fără să respiri

fără să exişti

dai de un vameş

care-ţi cere să declari

o expiraţie

şi te taxează pentru

CO2 -ul produs

dai de un grănicer

care-ţi cere viză

de lucru

şi îi spui că tocmai ai expirat-o

în vamă

 

ai vrea să inspiri

vidul din jur

să devii vid

să nu te vadă

dar el îţi bagă

un formular în faţă:

 

„Aveţi intenţii păguboase?

Transportaţi arme?

Produse perisabile ale vieţii?”

 

de unde să ştiu eu

ce-i paguba?

orice aş face

doar se adună.

anii.

 

am o armă distrugătoare

de sensuri în masă

rău împletite

am şi testat-o

pe oameni

am fost atent:

nu m-am legat

de animale

 

port şi un produs

perisabil:

pe mine însumi

dar nu pot să vi-l las

parcă aş mai avea nevoie de el

 

dar dacă insistaţi

rămân să putrezesc

aici cu voi

să umplu cu putrefacţie

acest vid al vostru

 

măcar ceve-ceva conţinut

dacă tot nu aveţi nimic

mai bun.

Partager cet article
4 octobre 2018 4 04 /10 /octobre /2018 14:04
Origine imagine: https://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-referendum-dangerous-vote/

Origine imagine: https://www.politico.eu/article/romania-gay-marriage-referendum-dangerous-vote/

Fiindcă referendumul nu e despre familie și „definiţia” ei, nu este despre tradiționalism sau modernitate, obscurantism sau progres. Acest referendum este cu totul despre altceva. Și România deja l-a pierdut. Indiferent de opțiunile pe care le au românul Ionescu sau românul Petrescu, fie ele și diametral opuse, au pierdut ambii. Ei nu au pierdut jocul, ci tabla de joc. De acum încolo se joacă după alte reguli și arbitrul are simbrie de la furnizorul regulilor de joc.

Daţi-mi doi ani și nemții vor nega până și existența primului război mondial!” Nu bag mâna-n foc pentru exactitatea literală a citatului, dar sensul este acesta. A zis-o herr Göbbels, ministrul propagandei lui Hitler. Göbbels avea la dispoziție mijloace limitate: niște gazete, radioul, cinematograful... În România lui Antonescu evreilor li se confiscau posturile de radio. În țările ocupate din Europa centrală sovieticii obligau ca fiecare post de radio să fie declarat și înregistrat... Povești din alte epoci. Astăzi mijloacele sunt mai sofisticate. Metodele mai complexe. Natura umană a rămas aceeași.

Subiectele care pot dezbina Europa sunt marginale, dar ele sunt aduse cu multă insistență în centrul dezbaterilor. Fiindcă pe subiecte esențiale care țin de nivel de viață și libertăți fundamentale ale omului nu există alternative mai reușite decât modelul european. Englezii au și înghițit nada și și-au votat un magnific Brexit după ce ani de-a rândul au pălăvrăgit despre marele pericol al imigrației (uitând ca ea este profitabilă pentru orice economie) și despre banii pe care îi plătesc UE (uitând despre banii care se întorc de la Bruxelles). Toate sondajele arată astăzi că ei regretă, dar... prea târziu.

În România, țară cu destule probleme sociale, mult mai grave și mai arzătoare, subiectul minorităților sexuale (vai, dar până și Moș Ion, care în viața lui nu a văzut așa ceva, are o părere!) ajunge să fie unul central... Și anume acest fapt este o înfrângere incontestabilă. Dansul e condus de acel care alege muzica. De aici și până la un „Roexit” eventual calea devine, dacă nu perceptibilă temporal (căci românii mai sunt încă în majoritatea lor covârșitoare pro-europeni), bine vizibilă și jalonată, precum autostrada (anti)europeană în bătaia farurilor noaptea: nu-i vezi capătul, dar vezi foarte bine pe unde mergi...

De-a lungul ultimilor ani propaganda anti-europeană a creat câteva subiecte și hashtaguri puternice în jurul cărora se construiește un discurs multi-dimensional, în funcție de publicul țintă. Pentru România a fost ales scenariul „Gayropa”. Emigrația nu se potrivește căci România este furnizoare de emigrați (preponderent către țările europene „lipsite de valori seculare”, printre altele). Nici „insecuritatea” cu „sirienii” nu e pe potrivă într-o țară cu populații social vulnerabile care au împânzit aceeași Europă și numai securitate nu aduce pe unde se instalează... Rămâne ceea ce avem astăzi.

Iar dacă nu vedeți nicio legătură între „Gayropa” și „Roexit”, citiți ce scriam în alineatul 2 al acestui text. De acum încolo e o chestie de timp, nu de cale...

 

P.S.: Cred că nu e nevoie să aduc aminte cine este promotorul insistent al taggului „Gayropa”.

P.P.S.: Pentru o viziune mai amplă și o completare a celor enunțate mai sus, vă propun un text puțin mai vechi, despre tagg-urile utilizate în Republica Moldova.

Partager cet article
17 septembre 2018 1 17 /09 /septembre /2018 12:31
Săptămâna în care ne-am expulzat din umanitate

EXPULZAREA Afirm cu destulă convingere că expulzarea celor șapte cetăteni turci este, și de departe, cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Republica Moldova de la Independenţă încoace. Timp de o săptămână s-au publicat multe materiale și am aflat suficiente amănunte atât despre persoanele expulzate, cât și despre actul expulzării propriu zis. Mai mult decât atât, ni s-a adus aminte și de relaţiille de prietenie cu regimul lui Erdogan care s-au dezvoltat vertiginos în ultimii ani.

Mi s-a creat impresia că autoritățile din Republica Moldova elementar nu și-au dat seama ce fac. Nu e o disculpare ceea ce zic. Dimpotrivă. O dovadă a inconștienței, incapacității de a se situa în spațiu și timp, o dovadă de impotență, inclusiv politică, o lipsă desăvârșită a unei grile valorice general umane.

Această expulzare ne trimite direct în anii terorii staliniste. Există limite și linii care nu pot fi depășite atunci când te consideri un stat ce-și revendică legitimitatea și dreptul de a exista. Această limită roșie a fost depășită. De acum încolo nu suntem doar un stat corupt. Suntem un stat care răpește oameni și îi trimite direct la închisoare. Trimite tații copiilor săi, căci copiii bărbaţilor expulzați sunt născuţi în Moldova şi sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Da, oficial, suntem un stat stalinist!

Ziceam că ei nu și-au dat seama. Unii din ei nici acum nu-și dau seama de gravitatea celor întâmplate. Dar nu doar ei sunt de vină. Ei sunt vârful firesc al unei piramide. O societate în care nu a mai rămas demult niciun reper valoric, nici de speţă veche, ţărănească, cu frica de a intra în gura lumii și cu rușine, cu frica de un dumnezeu din scripturi, nu din kremlinuri, nici de surginte mai livrești, cu onoare cavalerească, respect al cuvântului și demnitate. O societate în care toate rapoartele umane au ajuns pană la urmă monetizate și absolut totul se poate vinde, dar și cumpăra... O societate cu memorie instantanee, nici măcar de scurtă durată, care ține minte doar ceea ce i se arată în fața ochilor acum. Știți, exact cum zicea Dovlatov: „Da, Stalin a fost un potlogar, dar cine a scris patru milioane de denunțuri?”...

Cineva totuși a avut de câștigat mult mai mult decât lovele (fie și cu multe zerouri) din această poveste. Vasile Botnari, actualul șef al SIS-ului a venit de la Moldova-GAZ. Moldova-GAZ aparține Gazpromului. Vasile Botnari a fost în Turcia la „odihnă” cu puțin timp înainte de evenimente. Întrebări? (Mai desfășurat scriam aici)

Există păcate care nu se spală niciodată. Și există judecăți de care nu poți scăpa.

RĂSTURANAREA PREŞEDINTELUI Nu știu ce a fost. Cică cortegiul lui Dodon s-a răsturnat. Cică însuși Dodon era în mașină. Mașina răsturnată au văzut-o toți. Pe Dodon, ieșit din mașină sau scos, nu l-a văzut nimeni. Videoul accidentului a fost publicat concomitent de autorități și de socialiști în același minut la prea puțin timp după accident... Foarte straniu și bizar accident. Într-atât de straniu și într-atât de multă zarvă au făcut socialiștii, încât îl vom uita tot acum, precum o farsă rea, nelalocul ei. Iar lui Adrian Candu care se declară dezamăgit de comentariile din spațiul public (îl citez: „Trecem printr-o criză de moralitate când lupta pentru putere este pusă mai sus decât compasiunea și omenia.”) am să-i recomand să citească alineatul de mai sus și am să-l întreb de ce și-a luat, atât el cât și alți mahări ai PD-ului, copiii de la liceul moldo-turc în luna mai?...

JUDECATA LUI SHOR AMÂNATĂ DIN NOU Unii sunt ridicați și trimiși în închisori fără judecată și fără anchetă (без суда и следствия), iar acel care a executat una din cele mai importante fraude bancare din lume nicidecum nu poate fi judecat! Sesiunea de judecată a lui Shor – din nou amânată!...

DOSAR PENAL PENTRU ACEI CARE MUNCESC Vă mai aduceți aminte de poza aia cu două femei care duc gunoiul în tricolor? După cum intuiam săptămâna trecută s-au ales cu dosar penal. Vom mai aminti că Dodon pentru profanarea simbolicii de stat nu a fost deranjat.

Cam atât. Au mai fost câteva chițibușuri, dar vom pune punct aici. Iar Cireșica de pe tort am s-o trimit Ministrului Justiției, Victoria Iftodi și deputatului socialist Oleg Cuciuc. Pentru declarațiile de avere. Prima a declarat un „Zaporojets” estimat la 3000 lei, al doilea – o „deveatkă” estimată la 1000 de lei... Alte mașini în declarație nu-s... Iar când treci pe lângă Guvern și Parlament, numai ZAZ-uri și VAZ-uri stau parcate pe acolo...

Partager cet article
13 septembre 2018 4 13 /09 /septembre /2018 17:42
adunări

Copilul meu adună numere :

 

„Patru şi cu patru fac opt

Patruzeci cu patruzeci fac optzeci

Patru sute şi cu patru sute fac opt sute

Patru mii şi cu patru mii fac opt mii

Patru milioane şi cu patru milioane fac opt milioane

Patru miliarde şi cu patru miliarde fac opt miliarde”

 

Il felicit că a înţeles cum funcţionează chestia cu zerourile

 

Apoi încep să tremur îngrozit…

La ce mi-a trebuit să bag “oameni” la sfârşit?

Partager cet article
10 septembre 2018 1 10 /09 /septembre /2018 23:32
Photo by Nadejda ROSCOVANU. Vildan Rana Celebi, fiica unuia din deportati.

Photo by Nadejda ROSCOVANU. Vildan Rana Celebi, fiica unuia din deportati.

Afirm cu destulă convingere că expulzarea celor șapte cetățeni turci este, și de departe, cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Republica Moldova de la Independență încoace.

Operațiunea de săptămâna trecută nu ne aruncă nicăieri (pentru a nu nimeri în clișeul tradițional „ne aruncă cu 30 de ani în urmă”, ori câți or fi acolo), ci elementar desființează orice legitimitate pe care poate s-o aibă această formațiune piramidală a puterii, căreiea nici nu ar trebui să-i mai zicem „stat”. Suntem de acum încolo definitiv și iremediabil de partea obscură a umanității.

Problema nu-i atitudinea noastră față de Erdogan. Problema nu-i nici dacă acei deportați au fost implicați în acțiuni care ar constitui un „risc la adresa securităţii naţionale”, deși și la acest capitol SIS nu a adus nicio dovadă clară, iar bâlbâitul lor nu este deloc credibil... Problema este în acel modus operandi, care ne scufundă direct în timpuri din cele mai sumbre ale omenirii. SIS-ul moldovenesc s-a dovedit a fi un demn urmaș al GPU -ului bolşevik...

Trimiterea la precursorii KGB-ului nu este una arbitrară (am putea cu aceeași uşurinţă face și aluzii la raflele naziștilor), căci sunt și alte aspecte de luat în seamă. Nu sunt adeptul diverselor teorii complotiste, dar în ultimul timp o multitudine de acțiuni și actori numai asta și fac: îndepărtează tot mai mult acest teritoriu de influența europeană și de spațiul valoric occidental. De la o propagandă directă, agresivă a putinismului și prezența nestingherită a posturilor media specializate, gen Sputnik, KP, Russia Today sau Pervâi Kanal; de la activitatea nocivă, antistatală, pro-kremlinistă a bisericii ortodoxe moldovenești și până la apeluri constante adresate europenilor (iar mai recent și românilor) de a sista orie finanțare sau asistență a Republicii Moldova care chipurile ar menține oligarhia stăpână pe țară (despre „statul capturat” am mai scris)... Ah, dar vai!, și oligarhia anunță subit că nu mai are nevoie de Europa și că se va dedica corp și suflet Moldovei de acum înainte...

Nu în zadar zicea recent Emmanuel Macron că regimul putinist își dorește să distrugă Uniunea Europeană. Kremlinul susține orice mișcare, de orice culoare politică (de la extrema stângă și până la extrema dreaptă), care arborează un mesaj „anti-european” sau „anti-mondialist”, orice care ar submina legitimitatea instituțiilor democrațiilor de tip „occidental” și orice sistem de organizare internațional actual.

Numărul angajaților Ambasadei Rusiei din Moldova se ridică la câteva sute (cică ar fi apprx. 700) de persoane și am avea tot dreptul să ne punem întrebări serioase referitor la activitatea lor. De aici şi până la concluzia că instituțiile puterii de la Chișinău sunt infiltrate de o veritabilă coloană a V-a distanța e una foarte scurtă... Vom pune punct acum acestui gând, fiindcă acuzația adusă împotriva cuiva anume precum că ar fi „agent KGB-ist” mie personal îmi pare de o gravitate foarte mare. Lejeritatea cu care se aruncă în spațiul public cu invective și cu acuzații de acest fel, fără nicio consecință directă, de altfel, nici pentru acei care le fac, nici pentru acei care sunt acuzați, nu face decât să bagatelizeze acuzația însăși...

Să revenim însă la expulzarea celor șapte cetățeni turci. Pe lângă faptul că acțiunea respectivă a SIS-ului nu se înscrie nici într-un cadru legal, național ori internațional, nici în unul general umanist (expulzații au ajuns imediat după gratii în Turcia), ea reprezintă chintesența însăși a societății „pruto-nistrene”. O societate în care nu a mai rămas demult niciun reper valoric, nici de speță veche, țărănească, cu frica de a intra în gura lumii și rușine, cu frica de un dumnezeu din scripturi, nu din kremlinuri, nici de surginte mai livrești, cu onoare cavalerească, respectul cuvântului și demnității de om. O societate în care toate rapoartele umane au ajuns până la urmă monetizate și absolut totul se poate vinde, dar și cumpăra... O societate cu memorie instantanee, nici măcar de scurtă durată, care ține minte doar ceea ce i se arată în fața ochilor acum.

Lacrimi de copil ziceți? Vieți de om? Acorduri internaționale? Legi naționale? Umanitate? La dracu! Pe bani se vinde tot! Iar dacă pe lângă un troc avantajos (ce-s câteva vieți de om nenorocite, pe lângă o ditamai președinție?) se mai poate de înădușit un business concurent, ce ne-ar putea opri? Că s-ar supără UE, occidentul sau cine-o mai fi acolo? Păi, ei sunt acei care se supără, nu noi (la o adică supere-se!, atâta timp cât moldovenii vor avea bani de școli private care costă mii de euro pe an, mahării de aici se vor simți mari și tari). Noi și fără Europe o ducem bine!

Niciodată până acum nu mi-a fost într-atât de rușine că sunt cetățean al acestui „stat”... Toate câte s-au întâmplat în 27 de ani au încăput cumva în descrierea și imaginea unei societăți convalescente și febrile postsovietice, cu scuzele și condescendența de rigoare.

Atât! Dacă după un sfert de veac de independență și de „şcoală” mașinăria statală mai este capabilă de crime demne de stalinism și hitlerism primar, acest stat nu trebuie să existe!

P.S.: Îmi este rușine... Îmi este nespus de rușine pentru că sunt cetăţean al acestui „stat”... Nu știu dacă are importanță... Mă adresez familiilor celor deportați... Iertați-mă... Dacă puteți... Căci eu nu-i voi ierta!

 

Mai multe fotografii de Nadejda Roscovanu puteti vedea aici.

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher