Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
28 février 2019 4 28 /02 /février /2019 00:28
GULAG nu este doar despre URSS

Are Alexei Marinat o nuvelă, „Născut în R.S.S. Belgiană” („Eu și lumea”, Cartier, 2017), în care este pomenit un... belgian, Albert Hazenbrouk. 10 ani pentru spionaj.

Și la Shalamov, în „Povestiri din Kolâma”, într-o manieră mult mai anatomică, dacă-mi este permis să mă exprim astfel, acești deținuți „exotici” sunt pomeniți... Ei cică mureau primii, nu erau suficient de deprinși cu... Erau și mai mari, mai înalți... O chestie matematică, zicea Shalamov: norma de pâine era aceeași pentru toți. E una să împarți 600g la 40kg de masă corporală și alta la 60, de exemplu...

xxx

Am avut azi un schimb de mesaje pe un chat virtual cu o prietenă franceză... Porneam într-o glumă... Cu permisiunea ei, îi reproduc aici mesajul:

„Îmi aduc aminte de unchiul meu, un „fără voia noastră” înrolat cu de-a sila de Wehrmacht în 1939, capturat în Finlanda de către ruși după patru luni de la începutul războiului, care a avut prilejul de a testa tot felul de colonii de vacanță sovietice. În special a apreciat conținutul pedagogic al acelei de la Tambov, unde a fost trimis să-și mai întremeze sănătatea. S-a întors de acolo în 1946 împreună cu câteva sute de alți camarazi (au fost 15.000 la început) care au fost supuși aceluiași regim de slăbire. Avea 32 de kg.

Unchiul meu a murit cu vreo zece ani în urmă... Era scump la vorbe... Nu vorbea prea mult, dar, când eram mică, mă mira să-l văd, în Alsacia, atunci când afară era un ger de crăpau pietrele, mergând la fântână să scoată apă doar în maiou, pe când Mama îmi interzicea să ies afară fără trioul „cușmă-mănuși-fular”. Unchiul Oscar îmi spunea: „Ştii, Niki, atunci când petreci câteva ierni, gol, târând trunchiuri de copaci prin pădurea înghețată, săpând la gropi toată ziua pentru un călcâi de pâine uscată, suporți orice în viaţă”. Aveam 7 ani și înțelegeam, era suficient să-i privesc ochii albaștri năpădiți de lacrimi. Era scump la vorbe, nu povestea multe despre asta...”

Iată, în acest video, doar una din mărturiile prizonierilor francezi scăpaţi din infernul Siberiei.

https://www.ina.fr/video/I00012440

xxx

Astazi, în Franta, 48 de localităţi au câte o stradă care poartă numele lui V. I. Lenin.

 

La version française (FR)

Partager cet article
26 février 2019 2 26 /02 /février /2019 12:47
Salvaţi cuvintele, salvaţi!

Cred că a venit timpul să batem alarma ! Cu fiecare campanie electorală, cu fiecare nou ciclu al puterii (pur calendaristic, vorba vine, căci altfel de ciclicități se observă mai rar), pierdem irecuperabil din cuvinte. Și dacă tot scrie negru pe alb în textul imnului o-bucățică-național „Limba noastră-i o comoară” ar fi cazul să strigăm alături „Deşteaptă-te, române!”, căci se atentează și ne sărăcește tezaurul, acea piatră rară, care a fost „Pe moșie revărsată” (se pare că așa și a rămas, revărsată) în loc să fie bine băgată în tărtăcuța celor care calcă glia moșiei. Cu așa ritmuri, riscăm să rămânem fără cuvinte și în dicționar, nemaivorbind de vocabular, și așa la fel de scund ca și portmoneul (ca să vezi, există și aici o relație de cauză – efect!...).

Gândiți-vă bine: numai în ultimul timp am fost lipsiți de o serie de cuvinte pe care e practic imposibil să le mai folosești astăzi în discursul public... Fiindcă de fiecare dată când sunt rostite apare și un alt sens, poluant, iar deseori observi un zâmbet malițios pe fața interlocutorului, semn clar că în capul lui cuvintele au mai încolțit și neghină pe lângă grâul semănat de vorbitor. Lista e lungă și se tot îmbogățește, își lărgește arealul și contaminează până și interjecții...

Cine mai poate folosi astăzi cuvinte din șirul următor – principii, valori, soluție, capturat, acum, pas, da, pun – la fel de firesc și dezinvolt ca până la luarea lor la mozolit de către politicienii de la noi? Astăzi (mai nu am zis „acum”), rostind un discurs public, avansezi ca pe un câmp minat, nu cumva să alegi un cuvânt cu un set de seme suplimentare ce-i deformează noţiunea şi care poate fi decodat altfel decât ce a fost prevăzut iniţial.

Din rapturile mai recente: de acum (hic!) încolo nici măcar simpla afirmație „e logic” nu mai poate fi folosită... Deși, numărul ocurenţelor acestei sintagme în contextul Republicii Moldova e și așa destul de mic. Și acestea nu sunt decât exemple relativ noi, căci noțiunile importante, fundamentale chiar, au fost demult schimonosite: democrație, demnitate, libertate, verticalitate, integritate...

Eh, nu degeaba ne avertizau bătrânii că limbajul este material...

 

Din cele mai vechi, dar la subiect: "Topul cuvintelor grețoase" (2013)

Partager cet article
25 février 2019 1 25 /02 /février /2019 12:04
Săptămâna în care s-au întins greblele

Numai mâine nu-i poimâine, dragii mei! E drept că nici azi parcă nu-i ieri și nici alaltăieri, dar… cu învățatul din erorile trecutului e cam greu la noi. Se zice că deșteptul învață din greșelile celorlalți, mediocrul – din cele proprii (apoi numește asta „experienţă de viaţă”), iar prostul nu învață niciodată. Greblele au și fost înșirate pe câmpia Moldovei, rămâne de văzut cu câte cucuie ne vom alege, căci lupul și-a tocit deja glăsciorul și ne cântă la ușă: „Trei iezi, cucuieţi, ușa mamei descuieţi!”. Și-i vom deschide, căci așa sunt regulile jocului, dar de aici și până a te lăsa mâncat e ceva distanță.

Moldovenii vor avea de demonstrat în primul rând dacă prietenesc bine cu propriul cap (că tot de greble pomeneam la începutul acestui text), căci cifrele sunt de o evidență strigătoare la cer și realitatea obiectivă mai limpede ca niciodată:

România este principala piață de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova: exporturile din Moldova pe piața romanească s-au ridicat anul trecut la 792,3 milioane de dolari SUA. Iar exporturile spre UE au constituit 68,79 la sută în 2018! Spre CSI – doar 15,37. (Rusia – doar 8%). Și la capitolul remitențe – aceeași poveste: din CSI în 2018 au venit doar 28,3%, pe când din țările UE – 40,4%!

Cetățenii români cu domiciliul în R. Moldova vor beneficia de la 1 martie 2019 de alocații mărite pentru copii, bani alocaţi de către România!

Tot România ne dă bani şi pentru ecologie: 1,5 milioane de lei (româneşti, nu moldoveneşti) vor fi alocate pentru un proiect de restabilire şi menţinere a ecosistemelor lacustre din lunca Prutului de Jos (Manta, Beleu).

De proiectele mai mici, de nivel local (sunt sigur că va ploua cu noutăți și la acest capitol după adunarea primarilor din Moldova și România care a avut loc la București săptămâna trecută), nici nu aș mai pomeni...

Cifrele sunt cifre și stau acolo aninate în tabele și dări de seamă... De-ar putea să strige... Dar oricât de încăpățânate nu ar fi ele, vor reuși oare să bată „televizorul”? Cum să explici rezultatele în sondaje care spun că tocmai 47% din moldoveni ar fi de acord să se unească cu Uniunea Vamală?!

Fiindcă acei care vă vorbesc de la „televizor” îşi cunosc bine interesul! Candidatul socialist din circumscripția nr.8 Florești, Sergiu Groza zice următoarele: „Având cetățenia Gondurasului, eu nu mă transform în gonduras. Trebuie să țineți cont că, având cetățenie românească, eu nu mă transform în român”. În primul rând, Groza ar trebui s-o lase mai moale cu aluziile insultătoare la adresa altor state (Gondurasul, în treacăt fie spus, are un PIB per capita mai mare ca al Moldovei), în al doilea – nu ar trebui nici măcar să ne intereseze calitățile morale sau intelectuale ale sus-numitului. Ar trebui să ne intereseze propria alegere și... propriul interes (vedeți cifrele de mai sus)!

Eu îl pot lesne înțelege pe socialistul român: e bine să ai pașaport cu care să poți circula prin toată lumea nestingherit, să fii om în rând cu toată lumea bună. Te mai poți curvi atunci când banul direct de la Kremlin îți vine de dragul unei vacanţe pe Coasta de Azur sau la Veneţia... Dar ăștia sunt câțiva, cu Dodon în frunte! Restul – ce aveți din asta? În afară de lenta de colorado și câteva gazete cu mutra lui Dodon, Usatii sau Shor cu ce rămâneți? Pensia minimă socială în România e de 150 Euros. Asta face exact 3.000 de lei moldovenești! Vă dați seama câtă „grecikă cu tushonkă” face asta?...

Apropo, despre interes care, după cum se știe, poartă fesul. Personal, nu al statului independent moldav... Iată, spre exemplu, povestea cu autobuzele despre care vă scriam și săptămâna trecută: aflăm că aceleaşi autobuze au fost cumpărate de către primăria Duşanbe din Tadjikistan cu 85.715 Euros per vehicol, iar Chișinăul a plătit tocmai 130.000 bucată! Bani ai contribuabilului, nu din buzunarul cuiva. Iar compania din România a fost din nou descalificată, chiar dacă avea o ofertă mai avantajoasă!...

Sau alt exemplu: durerosul gazoduct Iaşi - Chişinău, care (din nou!) a fost inaugurat săptămâna trecută... Pariez, că până ajunge gaz pe el până la Chișinău, vor dispare și zăcămintele de gaz natural din subsolurile Terrei. Și că vom mai asista la vreo 4 – 5 inaugurări de acest gen pe viitor...

Bineînțeles, noi putem să ne indignăm de planul de federalizare a Moldovei prezentat de către Dodon la Munchen sau de faptul că a plecat de acolo direct la Moscova și nu a venit la Chişinău, dar acesta e Dodon. Ambasada de la Moscova nu este oare în subordonarea MAEIE? Cum de s-a ajuns să se deschidă reprezentanță propagandistică socialistă în incinta ambasadei?

Sau ce a împiedicat autoritățile să interzică deschiderea la Chișinău a unei filiale a „Comunitătii militar istorice ruse”? Ați citit care sunt prevederile statutare ale acestei organizații? Iată doar o mostră: „Воспитание граждан России, особенно молодежи и юношества, в духе любви, преданности и беззаветного служения Родине, уважения к Защитнику Отечества, Вооруженным Силам Российской Федерации.”... Combaterea instrumentelor de „război hibrid” ziceţi?...

În schimb, știm să luptăm împotriva participării la vot a cetățenilor proprii ! Săptămâna trecută ni se anunța cu pompă că cetățenii Repulicii Moldova vor putea călători în Turcia doar cu buletinul de identitate. Dar iată de votat cu același buletin în străinătate – nu, și gata! Candu mai trântește o enormitate la acest subiect: „Însă noi am fost criticaţi de OSCE, că nu avem voie să creăm condiţii diferite pentru cetăţeni. Dacă cetăţenii care locuiesc în Moldova votează cu acte valabile, aceeaşi regulă trebuie aplicată şi în cazul moldovenilor din Diasporă”. Păi, fă ce zici, omule! Lasă și în străinătate să se voteze cu buletinul sau cu buletin provizoriu (care poate fi eliberat în chiar ziua votului în RM)! Dar mai este aici un detaliu: Candu recunoaște direct că atât instituția „avocatului poporului” în persoana lui Cotorobai, cât și ditamai Curtea Constituțională au executat o simplă comandă electorală.

Reiese că acei care se tem de voturile din occident (pro-europene, prin definiție) sunt chiar acei care se declară „pro-europeni”? Să vedem însă cum vor contracara deplasarea masivă a alegătorilor, vădit anti-europeni, transnistreni (ilegală!) duminică. Cică directorii companiilor care au primit dreptul de a exporta în Rusia (via Dodon) au primit indicații să organizeze o participare cât mai masivă a alegătorilor în ziua alegerilor...

Cam atât. Rămâne să votați duminică. Și să vă gândiți bine care este interesul personal. Al fiecăruia. Căci pentru interesele celor care vă conduc am tot votat până acum... Mie unuia alegerea îmi pare simplă și evidentă.

Iar cireșica de pe tort din această săptămână am s-o trimit Autorităţilor vamale din R. Moldova și România care au anunțat că trei puncte de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leuşeni-Albiţa” și „Giurgiuleşti-Galaţi” for fi „modernizate”. Știți care este cea mai eficientă modernizare a lor? Dispariția! Să fie rase de pă fața pământului! Căci cum poate fi „modernizată” o aberație istorică?

Partager cet article
18 février 2019 1 18 /02 /février /2019 11:53
Săptămâna în care Moscova a luat ostatici

Scandalul major al săptămânii ține de eliberarea celor doi ostatici moldoveni din Afganistan, care după trei ani de captivitate aproape că au fost eliberați. Cuvântul „aproape” este cât se poate de la locul lui, căci ostaticii în loc să ajungă la Chișinău au ajuns la... Moscova! Reprezentanții MAEIE au fost după aviatori, dar rușii nu le-au dat voie să-i aducă. Cică nu ei îi dețin dar un... ONG! Al lui Ceaika (vă aduceți aminte de un celebru reportaj de-al lui Navalnyi?)! Între timp ex-ostaticii dau interviuri pentru... NTV! Proslăvindu-l pe Dodon și mulțumindu-le rușilor pentru eliberare... Dar acasă așa și nu ajung. Cel puțin până la alegeri. Cică au nevoie de „tratament”...

Iar la Chișinău Candu face o declarație-bombă: Guvernul ar fi negociat și pregătit totul, dar Dodon ar fi zădărnicit intenționat eliberarea ostaticilor pentru a profita de această noutate în timpul campaniei electorale! 

Procuratura a pornit o investigație (nu degeaba panichează socialiștii la Chsinau, temându-se să nu fie scoși din cursa electorală), iar guvernul i-a adresat o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău. 

Aviatorii o fi avut familii, prieteni la Chișinău... Oare ei ar vota pentru Dodon?...

NEGUŢĂ – OUT Oficial pentru că nu a luat atitudine atunci când Tiraspolul își deschidea reprezentanță „culturală” la Moscova. Dar Neguţă a mai fost rechemat o dată și este omul lui Dodon, în biroul căruia a și ajuns de îndată ce a revenit la Chișinău. Guvernul zice că nu-i legat de aviatori...

AMNISTIA NU FUNCŢIONEAZĂ Încă 19 moldoveni care l-au crezut pe Dodon au primit interdicţie de a intra pe teritoriul Rusiei. Iar Usatîi publică câteva facturi care ar dovedi că Shor i-a finanțat campania electorală între 2013 și 2014... Greu să fii în topul sondajelor electorale: toate tunurile sunt îndreptate asupra ta!...

OMULEŢII VERZI Situl separatiștilor din Donbass (nici nu vreau să vă pun și eu linkul, pentru a nu-l populariza) a publicat un text prin care ar spune că dacă Dodon nu câștigă scrutinul, apoi va trebui ca oameni viteji, vrednici, dar amabili să apere „statalitatea”. Dodon zice că-i fake. Fake ori ba, dar a fost publicat! La fel rpecum și chestia cu 30.000 de sirieni în 2016. N-ar strica procuratura să-i scuture puțin organizația patriotică și apărătoare de „statalitate”. Poate n-ar strica să se intereseze și SIS-ul de acești misterioși „eroi”... Dacă n-o fi și SIS verde.

FBFAKE 168 de conturi, 28 de pagini și 8 profiluri de pe Instagram au fost deconectate de către Facebook. În timpul războiului din Donbass Facebook deconecta regulat voluntari ucraineni care relatau ce se întâmplă la război de la fața locului. Fiindcă așa le lucra algoritmul. Și fiindcă „Armata informaţională” a Rusiei organiza denunțuri masive și concertate ale profilurilor respective. Mai departe mașina își face treaba singurică. În cazul nostru denunțurile au fost făcute de către o oarecare organizație „Trolless”, condusă de susținători ai blocului ACUM. Probabil există diferență. Probabil Facebook are acum un birou de analitică avansată cu specialiști notorii în viața socială și politica din Republica Moldova. Se prea poate ca acești specialiști să adore cifra 8. Probabil. Dar ceva parcă miroase urât aici. Oricum, adevărații difuzori de fake și de mesaje instigatoare la ură sunt de neclintit: KP Moldova, Sputnik, vedeți și știrea de mai sus... Dar Facebook aplica algoritmul!

JOS MÂNA DE PE BRAND! Socialiștii, de frică să nu fie scoși din cursa electorală, s-au apucat de proteste. Dar și-aici nu pot să nu fure. Au început a folosi tagul celor de la Occupy Guguță, „protest permanent”. Ăștia din urmă s-au supărat. Și pe bună dreptate: proprietatea intelectuală trebuie apărată! Chiar și împotriva foștilor camarazi. Vorba veche: „Frate, frate, dar brânza-i pe bani!” Pe viitor poate vor înțelege că nu se poate să te înhăitezi cu orișicare. Apropo, exact același lucru au făcut-o și socialiștii: s-au plâns la CEC pe acei care au o stea cu cinci colțuri în sigla electorală! Brandul e brand, trebuie apărat! Noroc că a murit tătuca Lenin, că-și reclama drepturi de autor!

AUTOBUZE PRIN OFF-SHORE No, pe bune, ăștia nici măcar câteva autobuze nu pot cumpăra fără scheme dubioase! Nici barem în perioadă electorală! Eu înțeleg că ești cleptoman și hoț, dar asta nu înseamnă că trebuie să mai fii și prost! 31 de autobuze au fost procurate de la o firmă offshore de pe undeva de prin Ciprul de Nord. Miroase a „otkat” bunicel de la o poștă! Iar cel mai scandalos este că la concurs a participat și o firmă din România, sănătoasă, cu acte în regulă, specializată în domeniu, care făcuse o ofertă mai avantajoasă, pe de asupra! Apropo, vă mai aduceți aminte? Este firma (BMC Truck & Bus) care câștigase cândva un concurs, dar care a fost anulat de către judecată în favoarea celor de la BELAZ. Acum să vă văd, dragi proeuropeni de prin guvern, poate anulați de această dată „concursul” în favoarea firmei din România?

TARE-I BINE CU FRAŢI! Mai ales atunci când sunt români! Întrebați de acei șase deputați socialiști care nici în ziua de azi nu au renunțat la cetățenia românească.

ROMÂNIA NE FACE GRĂDINIŢELE Din 2014 până în prezent 845 de grădinițe din Basarabia au fost reparate pe bani din România. Şi programul va continua!

ROMÂNIA NE CURĂŢĂ APELE România va cheltui 10 milioane de euro pentru lucrările de curățare a râului Bâc, de la Chișinău până la Strășeni! Nici gunoaiele nu mai ştim să le strângem din urma noastră...

ROMÂNIA AJUTĂ PRIMARII Peste 500 de primari de comune din România și Republica Moldova se vor întruni la Adunărea generală a Asociației Comunelor din România, în perioada 17-20 februarie 2019 la Bucureşti. Primarii ştiu de ce!

Cam atât. Cireşica de pe tort o voi trimite drumarilor. Pentru că nu au curățat drumurile. Iar grație lor un TIR plin cu semințe s-a răsturnat pe undeva pe lângă Hânceşti. Nimic amuzant desigur, dar asta mi-a adus aminte de copilărie și de tătuca Ștefan care ne păcălea că devale la pod s-a răsturnat un camion cu bomboane și că toți băieţeii strâng bomboane cât pot duce. Iar noi îl credeam... De câte ori nu ne-a prins mămuca prin fundul grădinii furișându-ne spre pod!...

Hai, tovarăşi gopnici! Acum e pe bune: naletai la răsărită! Haleava, săr!

Partager cet article
13 février 2019 3 13 /02 /février /2019 17:24
Mihail Sebastian – Jurnalul unei alte lumi

Când din miile de morţi anonimi unul poartă un obraz pe care îl cunoşti, un zâmbet pe care l-ai văzut, moartea redevine ceva înfiorător de concret.”, Mihail Sebastian, „Jurnal: 1935-1944”, (Humanitas, 2016, p.542)

 

Cât de mult m-am temut de această carte! Și cât de demult voiam s-o citesc! În primăvara lui 2018, atunci când vedeam cartea pe standul ICR-ului la Salonul internațional de carte „Livre Paris”, nu am ezitat nicio frântură de secundă și am cumpărat-o. Dar s-o citesc parcă tot nu aveam curajul.

Am încercat să-mi explic acea frică... Jurnalul lui Mihail Sebastian anunță de pe copertă o perioadă sumbră din istoria Europei și a României: 1935-1944.

Iar eu am obosit...

De mulți ani deja, iar ultimii zece – destul de intens, caut și răscolesc prin multiplele cămeruțe ale netului, cărțile care sunt publicate, documentarele care sunt difuzate, informație și mărturisiri despre ceea ce s-a întâmplat în secolul 20. Pentru a înțelege cum a fost posibil. Pentru a înțelege prin ce anume a fost posibil. Pentru a înțelege ce se întâmplă astăzi...

Și am obosit. Nu mai pot duce în cârcă toate aceste morți... Devine de-a dreptul insuportabil. Probabil, dacă am fi mai mulți care să le poarte, ar fi mai ușor. Dar parcă și morți devin din ce în ce mai mulți... Și din acei care i-ar pomeni – din ce în ce mai puțini... Ori poate e doar o chestie de vârstă? Devin insuportabil de sentimental. Devin insuportabil cu acei din jur cu morții mei... De aia și mă temeam de acest jurnal.

Până la urmă, l-am citit. Fiindcă nu se poate de nu citit. Fiindcă cu fiecare lectură a acestui Jurnal povara devine, pentru unii, puțin mai mică... Există o povară pe care o așteptam și care a venit. Dar există și una care lipsește cu desăvârșire din acest Jurnal: raptul Basarabiei! Sunt paginile pe care le așteptam atât de mult... Și ele nu-s! Oare de ce? O omitere deliberată a lui Sebastian, care, precum mulți alții, au văzut în URSS o forță capabilă să se opună ciumei negre, rinoceritei, care învăluia Europa? De dragul acestei „speranţe” i se ierta Moscovei acapararea unui teritoriu al țarii? Dar în Jurnal deseori apar fragmente care critică deciziile României care pot duce la pierderi teritoriale!... Ori poate că respingerea viscerală a hitlerismului și legionarismului oficial, speranțele legate de URSS, nu au reușit să se încadreze în acel eșichier al lumii din mintea lui Sebastian alături de pactul semnat în ’39 și pierderea Basarabiei?... A preferat să tacă? În Jurnal absența acestei perioade este destul de sumar și expeditiv explicată...

Această omitere poate fi înțeleasă. Lipseau elemente importante din puzzle și anume informație credibilă despre regimul stalinist, căci ceea ce venea, venea din partea autorităților pe care Sebastian nu putea să le creadă, prin definiție. Acest puzzle s-a reconstituit abia în 1944, atunci când, după o încercare timidă de a justifica atrocitățile armetei roșii, Sebastian, cu aceeași onestitate intelectuală, devine la fel de nemilos față de noua orânduire.

Ori poate că explicația acestui vid – anul 1940 – e mult mai trivială? Poate că acel caiet pur și simplu „a dispărut”? La fel precum a dispărut și autorul Jurnalului în 1945?... Noul regim putea accepta orice (Securitatea angaja fără mari scrupule legionari reconvertiţi), în afară de onestitate şi refuz de a i se supune. Poate că anume aceste pagini-lipsă şi l-au aruncat sub roţile unui camion?...

Ar fi o mare nedreptate să scrii un text despre Jurnalul lui Sebastian și să vorbești doar despre ceea ce el... nu conține. Căci ceea ce ne-a lăsat autorul este un document absolut edificator! Pentru biografii lui Sebastian care vor descoperi multe despre autor şi despre felul în care-și scria (și publica sau mai degrabă „nu publica”!) cărțile; pentru sociologi care vor fi capabili să remodeleze cum funcționa lumea pe atunci; pentru economiști care vor afla câte ceva despre economie și relațiile economice din acea vreme; pentru istoria literaturii, căci aflăm câte ceva nu doar despre Sebastian, dar și despre Eliade, Petrescu, Ionesco și mulți alții; pentru istoriografi care vor culege date și evenimente...

După ce veți citi acest Jurnal, nu veți mai putea găsi scuze și eschive. Nu veți mai putea ascunde atrocități și reduce tot la statistici manipulatorii. Nu veți mai putea ridica paravane din idei mărețe și opere glorifiante pentru a masca mârșăvia și mizeria umană...

Lumea este cum este și ca lumea suntem noi... Dar unele cărți precum Jurnalul lui Mihail Sebastian au forța să o schimbe. Dacă sunt citite, bineînțeles.

 

Origine imagine

Partager cet article
11 février 2019 1 11 /02 /février /2019 11:23
Zimbrul aruncă o privire spre "casă", Costas Dumitrescu

Zimbrul aruncă o privire spre "casă", Costas Dumitrescu

Pentru mine cea mai importantă noutate a săptămânii a fost anunțul făcut de oficialii clubului de fotbal „Zimbrul”. Trist și... simbolic. Cel mai renumit club de fotbal din Republica Moldova riscă să dispară. Afaceristul care finanța clubul a zis că nu mai are nevoie de el, iar a se descurca fără „patron” clubul nu poate. Probabil nici nu prea știe cum, dar nici areal economic pentru autofinanțare nu prea există în contextul actual... Microbiști și spectatori nu prea sunt, școlile de fotbal au cam dispărut și nici copii nu prea au rămas pentru a-i crește la aceste școli. Unica soluție pentru cluburile de fotbal (și nu doar de fotbal, ci de toate sporturile de echipă) din R. Moldova este să integreze campionatele României. Ori să spere să le hrănească vre-un mahăr cu bani... Dar oare numai la sport se referă? Iată și toată simbolistica...

Îmi vine greu să ierarhizez cumva celelalte evenimente. Suntem în campanie electorală şi tot newsfeed-ul este poluat... Dar voi încerca.

IGOR GAZPROM Despre faptul că Președintele Republicii Moldova șterge podelele în antecamera lui Putin se știe demult (mai nou: și televiziunile rusești propagandistice îl folosesc în calitate de preș) și în campanie electorală chiar ar fi straniu să ne mai mire vizitele lui în Rusia, dar iată faptul că Dodon a fost adus la Chișinău de către un avion al companiei Gazprom ar trebui să intre imediat în vizorul SIS-ului, Guvernului, Parlamentului, presei, societății civile și a fiecărui cetățean cu mintea întreagă. Gazprom încearcă să ne pună în cârcă, nici mai mult, nici mai puțin, vreo 6 mlrd $, cât a datorat Transnistria pentru gazul consumat. Călătoria lui Dodon nu poate fi categorizată altfel decât corupție și trădare de interese naționale. Stataliştii ar trebui să sară-n sus ca fripţii. Nu sar... Ori poate nu sunt chiar statalişti? Apropo, Dodon a fost decorat de către Vlah pentru suport în organizarea unui referendum antistatal. Din aceeași categorie.

Și dacă tot despre Dodon scriem, nu vom uita alte două epizoade în care a fost implicat: unul legat într-un fel de vizita sa la Moscova. Pare-se că așa-zisa „amnistie” este o mare minciună. După „şeful întregii diaspore”, Kalinin, apar și cazuri reale cu moldoveni care s-au lăsat păcăliți și care au primit interdicție de a se întoarce înapoi în Rusia. Îi doare-n cot pe grănicerii ruși de „amnistia” lui Dodon!

Și celălalt: denunțătorul de servici, Ilan Şor a anunțat că l-a finanțat pe Dodon, inclusiv campania electorală a acestuia. Credibil. De ce ne-am mira?

PA & CNA ÎN VIZITĂ LA ANSP Oricât de ilizibil nu ar suna titlul acestui mic alineat, anume asta s-a întâmplat! Mai mulți funcționari de la Agenția Natională pentru Sănătate Publică au fost reținuți joi. Vă mai aduceți aminte de mega scandalul cu mâncarea perimată din cantinele pentru copii? Iată de aici începe!

FRANCEZII PLEACĂ DIN MOLDOVA Iată această veste chiar e de-a dreptul îngrijorătoare! Société Générale a decis să vândă Mobias Banca unui group din... Ungaria, OTP Bank Group. Mari detalii despre această tranzacție nu prea se știu. Mobias Banca genera profit... Cu atât mai alarmantă este această tranzacție. Fug occidentalii din Moldova?... Ori e doar exces de paranoia?

FILAT IS BACK! A reapărut Vlad Filat! E campanie electorală și toate ghiulelele sunt bune. Inclusiv cele vechi. Prima reacție firească a unui cetățean lovit de electorală (și aici mă identific perfect cu acest apelativ) este să mai vadă încă o înscenare, un spectacol electoral, dar... concomitent cu scoaterea de la naftalină a ex-premierului a venit și o veste din Marea Britanie! Cică fiului lui Vlad Filat (E băiatul care închiriază un apartament cu 1.000 de lire pe... zi! E băiatul cu care Vlad Filat a fost la o finală de Liga Campionilor cheltuind cam 100.000 din banii lui... Usatîi! Carele Usatîi a fost re-ales președinte al Partidului Nostru săptămâna trecută. Prin Skype! Iar la Bălți, acolo unde Usatîi e la fel de rege precum Şor la Orhei, cad tavanele în școli. Ce să-i faci? Tavanele și gravitația nu sunt virtuale...) i-au fost arestate conturile și i se reclamă 500.000 de lire sterline în cadrul noilor dispozitive de luptă împotriva spălării de bani. Vrăjmaș de bine mai lucrează Plahotniuk! Taman de electorală! A capturat și Marea Britanie! Oare nu cumva tot el a organizat Brexitul? Hmmm...

LUPU VA REGLA CONTURILE Parlamentul s-a reunit și a decis: Marian Lupu va merge la Curtea de Conturi. Ufff! Mulțumim și cu atât. La Curtea de Conturi se poate. Nu-i primul care aterizează acolo. Nu de alta, dar circulau zvonuri că ar putea fi numit la Academia de Științe! Lupu, în afară de un locușor călduț, a și primit o primă misiune: să verifice conturile Președinției! Cum credeți, va merge și la Erdogan, la Istanbul? Și cum credeți, se vor întoarce tații vânduți sultanului înapoi la copiii lor după controlul lui Lupu?

M. A INTRAT ÎN NATO! Eugen Sturza a plecat la Bruxelles să discute cu acei de la NATO. Şi a discutat. Iar Macedonia între timp a intrat în NATO. Fapte, nu vorbe! Ah, şi încă, la acelaşi capitol: Rada Supremă a Ucrainei a adoptat modificări constituționale privind cursul strategic spre UE și NATO. Iar la moldoveni, vorba lui Alexandru Tanase, „ca de obicei, rânza a fost mai mare decât creierul”...

LOCURI DE MUNCĂ Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă contabiliza la finele anului 2018 circa 10,7 mii locuri de muncă vacante şi circa 18,7 mii şomeri. Oare de ce nu se repăd acei 18 mii la cele 10 mii?...

Cam astea au fost... Cireşica de pe tort  din această săptămână o voi trimite la Bălți. Acolo cică a avut loc o evacuare a gării auto din cauza unei alerte cu bombă. Bineînțeles că nu era nicio bombă... Alertă falsă. Făptașul a fost prins. În primul rând fiindcă el asta vroia: să fie prins. Omul tocmai a ieșit de la pușcărie. În plină iarnă... În orașul Bălți... În Republica Moldova... Și a vrut înapoi la închisoare.

Partager cet article
8 février 2019 5 08 /02 /février /2019 14:28
Слово о слоге Виталиеве

Вот, буквально на днях случилось: прочитал один добрый человек крамолу мою понедельничью и сказал: "А у тебя на русском очень хорошо получается, даже лучше чем на румынском". Конечно, человеку просто хотелось приятность сказать, комплимент такой, но... Вышло совсем наоборот. Очень oбидно было, скажу я вам, дорогие мои товарищи... Не до слез, конечно, ведь мужчины рожденные в СССР, как известно, не плачут, а только сильно огорчаются, но степень этого огорчения была о-го-го какая!

И дело не только и не столько в том что румынский - мой родной язык. Я же на этом языке целых две книжки написал! Ну, да ладно, мы калачи тертые, и "в глаза твоей собаки, нам не стpашно смотpеть" ! Да и из песни слова не выкинуть, как ни крути, если продолжать кидаться известными шаблонами... А ежели неизвестны вам мои шаблоны, ну что-ж, тут уже вопросы не ко мне и не к языку моему, а к вашему мировому восприятию, ко всему тому что ему способствует. Тут я конечно пасс. Не могу, не умею и, если уж быть честным до конца, не особо хочу. Я сторонник понимания через ум, а не слепого верования. Нет, конечно, в меня можно и верить, если кому-то от этого легче, но я-то тут причем?

Вот кстати, а песня-то о чем? Из чего-же нам слов возбраняется выкидывать? Ну так, « споёмте, друзья », и по возможности без фальши, иначе – беда, иначе – « завтра в поход », а ведь умирать в очередной бессмысленной бойне ой, как не хочется. Но это конечно с точки зрения человека разумного, homo sapiens, человеку-же разум не включающему, живущим не корысти ради а токмо верою в... да особо и не важно во что, такому человеку смерть только во благо, во искупление, во спасение, во карание за грехи, и. т. д., и. т. п.

Ну, запееее-вай!

 

Слово о слоге Виталиеве

Не прилично ли будет нам, братия,

Начать стройным складом

Правдивую повесть о слоге Виталия,

Виталия Андреевича!

Начаться же сей песни

По былинам того времени,

А не по вымыслам пропагaндистким.

Вещий Экран,

Если песнь кому сотворить хотел,

Растекался мыслию по древу,

Серым волком по земли,

Сизым орлом под облаками.

Во головы через ясны очи входил

Во ядовиты плоды израстал

Взоры листвой прикрывал.

 

Вам памятно, как пели о бранях первых времен.

Тогда не пускались десять соколов на стадо лебедей;

Один лишь сокол долетал — того и песнь прежде пелась:

И слогом он пел одним и в глотку он ел одну.

Партия же, братия, на другие лады воспевать себя не особо пускалa!

Онa вещие персты свои на живые струны вскладывалa,

И сами они потом славу красным князьям рокотали.

 

Житие тогда было постное,

Думы у нас были пресные

Забавы - казенные

А мечты изумрудные - запретные.

Лебедям по зеркальным гладям скользить – опасно.

 

Начнем же, братия, повесть сию

От старого Виталия до нынешнего.

 

Родился он в крепости серой

На слоге его родном названной болотами

Где славу князьям московским

На одном соколином говоре воспевать полагалoсь

И едино через песни сии возрастать моглось

И едино через песни сии за зори дальние смотрелось

 

И увиделось за забором высоким

Да проволокой колючей

Небо синее, луги зеленые, леса студеные

И трели что на болотах шептать приходилось

На тех лугах солнцем залитыми,

В тех лесах, тенью окутанными

Под тем небом со сводами необъятными

Звучали песнями звонкими

Заплетались в слог многогранный

Громкий и величавый аки крик соколиный

 

Натянул тогда Виталий ум свой тетивою,

Изострил он мужеством сердце,

Ратным духом исполнился,

И запел свое слово слогом родным

Почти позабытым

Жаворонком к небу вознесясь

Из болота смердом несущим...

 

 

Ну как? Понравилась моя песенка? Кто-то может и понял, другим поясню: не моя она вовсе. "Слово о полку Игореве" это было. Не совсем, конечно, - пародия. Захотелось вот скосить под что-то былинное, старое. Ну и знаниями по-бахвальствовать заодно. Грешен, каюсь!

А о чем именно песнь эта, самому не особо ведомо. Соколу - соколово, жаворонку - жаворонково. Все что мое, со мной останется и никто не отнимет. Богатствами произрастет и может кому-то от него и перепадет чего-то. А может и нет. Я никому ничего не навязываю но и от себя уже не отдам ибо взять насильно никак невозможно.

Partager cet article
6 février 2019 3 06 /02 /février /2019 13:34
Războiul împotriva indiferenţei

A Private War (2018) : Filmul realizat de Matthew Heineman povestește viața unui reporter de război, Marie Colvin, omorâtă în 2012 în Syria, Homs, imediat după ce intervenea în direct la BBC, Channel 4, CNN și ITN News pentru a mărturisi ce se întâmplă la fața locului... În acel scurt interviu Marie Colvin spunea că este cel mai oribil conflict pe care l-a văzut vreodată. Marie Colvin realizase reportaje din Cecenia, Kosovo, Sierra Leone, Zimbabwe, Sri Lanca, Timorul de Est... Se presupune că semnalul satelit a fost interceptat de către armata siriană și a servit drept țintă pentru bombardamentul în care-și pierdea viața reporterul.

În 2018, Orhan Djemal, Alexandr Rastorguev şi Kiril Radcenko au fost omorâţi în Republica Central Africană. Ei intenţionau să facă un reportaj despre activitățile lugubrei companii private de mercenari „Wagner”... Sunt doar două exemple. Lista jurnaliștilor omorâți în toată lumea este prea lungă... 

Filmul lui Matthew Heineman nu este doar un film biografic... Și nu este doar un film despre eroismul jurnaliștilor, despre vieți sacrificate... Este un film despre lumea în care trăim. Despre acei puțini care luptă împotriva indiferenței, pentru ca în această lume să se moară mai puțin...

My job is to bear witness. I have never been interested in knowing what make of plane had just bombed a village or whether the artillery that fired at it was 120mm or 155mm”, Marie Colvin, 2011.

Partager cet article
4 février 2019 1 04 /02 /février /2019 14:43
"Les loups et les brebis", Jean Baptiste Oudry (1686-1755)

"Les loups et les brebis", Jean Baptiste Oudry (1686-1755)

Să nu rupi, lupule, din oaia bleagă

Căci carne din carnea ta vei mânca

Behăitul lor din plămânii tăi răsare

Urletul tău excită mioarele

Mai ceva ca cornul răsucit de berbec

Nu vezi : din fiecare ospăţ sângeros

Atunci când dai iama în turmă

Tot mai hămesit ieşi?

Când rupi un gâtlej mai la îndemână

Ţi se deschid rănile vechi

Iar zdrenţele din carnea ta

Poartă amprenta colţilor tăi?

Atunci când ai rumegat din mielul acela

Nu ai simţit carne de lup printre măsele?

 

Atunci când ai adus cârlanul la vizuină

Să-ţi hrăneşti ţâncii

Nu te-ai întrebat unde ţi-a dispărut un pui?

Partager cet article
4 février 2019 1 04 /02 /février /2019 11:57
Săptămâna în care Moldova le-a dat o palmă emigraţilor

A început, acum și oficial, campania electorală. De facto însă, dezmățul doar capătă o nouă amplitudine. Totul este nespus de trist. Ori nespus de vesel. Depinde cum priveşti. Eu unul prefer să râd.

Trei evenimente mi-au părut cu adevărat importante în săptămâna care s-a scurs. De la ele și vom începe fără pauză și fiorituri introductive inutile.

TRANSNISTRIA APRINDE FOCUL LA VARNIŢA Vă aduceți aminte cum, cu câțiva ani în urmă, civilii au împiedicat „miliţienii” din Transnistria să instaleze un punct de frontieră ilegal, adică să ne mai fure din pământ. Exact asta s-a întâmplat și acum la Varnița. De această dată nu s-au găsit viteji să-i oprească. Nici poliție, nici armată... Dar cel mai bizar au reacționat acei de la OSCE (ca să vezi, nu degeaba îi tot pomeneam în edițiile anterioare): ei au zis că nu vor reacționa decât dacă MAEIE îi „sesizează”. Că ei singurei cu ochii lori observatori nu văd nimic. Ceea ce MAEIE și face: sesizează, convoacă, cere... No, acum să-mi ziceți și Domniile voastre: e de plâns, ori – de râs?

MOLDOVA SE DEZICE DE EMIGRAŢI Bine, nu chiar de toți, doar de acei care au pașapoarte moldovenești expirate, lipsindu-i de dreptul de vot. Așa a decis CCM. (Vă dați seama, a ajuns Reşetnicov să decidă soarta moldovenilor!?) Am râde, dacă nu ar fi de plâns... Înainte de a continua, vă invit să citiți un prim text, desfășurat, despre această decizie (vă invit cu toată insistența, căci m-a costat și el o noapte. Ar fi păcat să nu dorm chiar degeaba). Voi zice aici ce nu am mai zis: sunt trei întrebări care ar trebui să ne intereseze referitor la această decizie: 1) Cum a fost ea luată? 2) De ce a fost ea luată? 3) Cum a fost motivată această decizie? La fiecare din aceste capitole s-ar găsi câte ceva de zis:

Cum de a ajuns ditamai CCM (ultima instanță, dacă poate ați uitat, deciziile căreia nu pot fi contestate) să decidă, scurtcircuitând orice altă procedură? Mihai Cotorobai, „avocatul poporului”, s-a străduit! Ceva l-a scurmat pe undeva. Interesele poporului, fără doar și poate. Nu știu, poate mi-a scăpat, dar nu țin minte să fi sesizat Cotorobai „înalta” curte referitor la expulzarea cetățenilor turci, de exemplu. Fain ambalat, să recunoaștem: cică ombudsman-ul cerea dreptate, să poată vota sărmanii emigrați cu buletinele, ca și cetățenii din țară. Presa anume așa și a relatat întâmplarea. Acum noi nu suntem chiar presă, haideți să nu dormim pe-o ureche și să deschidem sesizarea propriu-zisă. Și ce vedem acolo? Iată ce:

Conform art. 58 alin. (3) lit. c) din Codul electoral, în secțiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova alegătorii pot vota exclusiv în baza pașaportului și a livretului de marinar. Prin această normă, IMPLICIT (evidențierea noastră), se interzice cetățenilor Republicii Moldova să voteze în aceste secții de votare cu buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu sau cu buletine sau pașapoarte expirate (evidențierea noastră).”

Dacă nu ați priceput încă șmecheria, vă explic eu: nicăieri în Codul electoral nu scrie EXPLICIT că pașaportul trebuie să nu fie expirat! Acest vid și a permis de-a lungul anilor (2009, 2010, 2014, 2016...) să se voteze așa cum s-a votat, conform principiului „ceea ce nu-i explicit interzis e permis”. Anume Cotorobai este acel care a făcut o interpretare în chiar sesizarea adresată CCM! Mai departe CCM și-a făcut treaba care i s-a cerut.

Vom mai menționa că textul deciziei pe care au ticluit-o este o insultă vulgară și obraznică la adresa fiecărui emigrat! Anume despre asta am scris în articolul pe care vă invităm să-l citiți. Care este și răspunsul la întrebarea a treia cu care începeam acest paragraf.

Ne rămâne o nimica toată: la ce bun? Această interdicție îi vizează în primul rând pe emigrații în Occident (circumscripțiile 50 & 51, mai mult 50 decât 51) care, în marea lor majoritate, nu mai folosesc pașapoarte moldovenești. În aceste circumscripții, cu destulă certididine, vor câștiga candidați din partea opoziției pro-occidentale și asta indiferent de numărul alegătorilor. Dar să nu uităm că 50 de mandate vor fi distribuite partidelor! Un număr mai mic de voturi în Occident le poate lesne aduce 2-3 mandate guvernanților... dar și antieuropenilor! Nici nu vreau să mă gândesc că favorizarea votului antieuropean ar fi ceva facut deliberat... Și încă un detaliu: în R. Moldova se prea poate să avem circumscripții în care să voteze 20-25 mii de alegători... De tot. Dacă se va atesta o prezență masivă în Occident, ce credibilitate va avea repartizarea actuală a circumscripțiilor? Nu ar arăta frumos, nu-i așa?

AGRESIUNEA DE LA EDINEŢ Al treilea thriller al săptămânii s-a derulat la Edineţ, acolo unde Dinu Plângău, candidatul blocului ACUM, s-a plâns de agresiune fizică care ar fi avut loc chiar în fața comisariatului de poliție. Partea bună a istoriei este că Dinu Plângău a depus plângere la poliție. Mai departe cred că se întâmplă ceea ce se întâmplă de obicei: fiecare încearcă să scoată un profit maxim din istorie. Dinu probabil exagerează și dramatizează... Poliția probabil atenuează... Adevărul e undeva pe la mijloc. Cred că Dinu a fost cu adevărat agresat. Dacă nu fizic, verbal cel puțin. Ce înseamnă o amenințare de gopnici (în rusă) nu cred că trebuie explicat. Dar poliția nu poate să se facă că plouă! Agresiunea sau intimidarea unui candidat în campanie electorală (apropo, trebuie reconsiderată și intimidarea lui Munteanu la Orhei) nu poate fi mușamalizată decât într-o țară bananiară!

Şi acum să sărim prin chestii mai mărunte, dar poate nu mai puţin semnificative:

ROMÂNIA ESTE CEL MAI BUN PARTENER! Evidențe care trebuie strigate la tot colțul! Volumul schimburilor comerciale dintre R. Moldova și România a constituit, pe parcursul anului 2018, peste 1,4 miliarde de dolari, România fiind principala piață de desfacere pentru Moldova, iar Moldova – a treia (!) pentru România.

CANDIDAŢI UNIONIŞTI REFUZAŢI Ion Leaşcenco, Andrei Ursu și Alexandru Topolenco au primit un „niet” de la CEC. Din cauza semnăturilor. Toți trei afirmă că e decizie politică. Ne vom opri aici. Nu știm cine are dreptate. Dar vă recomand să le căutați declarațiile video. Și îi invit pe toți trei, la fel precum a făcut-o Plângău, să pornească procedura în instanțe. Altfel, va rămâne doar apă-n piuă.

BĂNCILE HUZURESC Băncile au înregistrat în 2018 un profit cumulat de 1,63 miliarde de lei! De parcă nici nu s-a întâmplat nimic... Ori poate chiar într-adevăr nu s-a întâmplat?... Frumos arată miliardul ăsta... Așa și-ți vine a-l fura!

DODON FACE SLUJ LA PUTIN Dodon cică iar s-a văzut cu Putin ca să-i ceară să scoată interdicția pentru mărfurile moldovenești și să-i amintească despre „amnistie” pentru alegătorii săi. Dar a primit-o în plex de unde nu se aștepta, de la un oarecare Kalinin care se declară capul diasporei din Rusia. Ăla, i-a atenționat pe moldoveni să nu-l creadă pe Dodon. Eu i-aș de dreptate. Lui Kalinin.

MAI MIC, DAR TOT DEFICIT Deficitul bugetului pe 2018 a fost mai mic decât era prevăzut. Se prevedea un deficit de 5 miliarde de lei. Dar a fost unul de doar 2,3. Vă las să priviți peste cifre. Pe mine mă bucură doar un singur lucru: încet-încet iese economia din tenebru... Vă dați seama ce-am huzuri, dacă totul ar fi la alb?

ARENA CHIŞINĂU SCOASĂ DIN BUGET Iată, de exemplu, ce buget am avea dacă totul ar funcționa legal și dacă toți ar fi egali în fața legii. Cică acei care vor construi Arena Chișinău nu vor plăti taxe statului. Fiindcă-i obiectiv strategic, nu foaie-verde!

Cam atât. Cireșica de pe tort din această săptămână am să i-o trimit lui Igor Grosu de la ACUM, dar și tuturor celor care au de gând să lupte înverșunat împotriva amnistiei capitalului după alegeri! Igor Grosu a zis chiar că-i o prioritate pentru el. Cunoaştem cel puțin o promisiune care va fi cu siguranță împlinită! De la sine. Căci „amnistia” respectivă e în vigoare doar până la sfârșitul lunii februarie.

Vă doresc tuturor să se împlinească și ale voastre promisiuni la fel de ușor!

Partager cet article

Despre PUNCT-ul din .FR

Poveşti, povestioare, gânduri, reflecţii, idei mai profunde şi mai superficiale, grave si ilariante... un punct de vedere şi doar atât. Doar un punct în imensitatea blogurilor. Doar un punct din atâtea altele dispersate în nebuloasa reală si virtuală. Doar un punct. Deşi... câte odată nu-ţi lipseşte decât un punct pentru a fi un i! 

"De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna."  Nichita Stănescu

Rechercher