Un banc vechi : „Medicii noştri au inventat cel mai eficient medicament împotriva calviţiei : ai băut pastila şi... rămîne cu un chel mai puţin pe faţa pămîntului !”
Să ne imaginăm o situaţie:
Vă doare, să zicem, un deget la picior (aluzie la conţinut). Să presupunem că, mă rog, nu aveţi încălţări bune (aluzie la formă), aţi făcut o bătătură rea care s-a inflamat şi, desigur, mergeţi la medic în speranţa să vă „doftorească”, căci bătătura vă face să suferiţi, de nu mai puteţi merge...
Şi verdictul medicului ar fi : „De amputat degetul!”
Absurd ? Cel puţin aşa cred eu, dar cam asta se întîmplă de cîţiva ani în ţărişoara noastră mică. Amputări pe-un capăt ! Ultimul epizod (acel cu reducerea finanţării AŞM cu 50 de mln. lei) a stîrnit discuţii aprinse, dar nu este decît o verigă în lanţul „optimizărilor” la nesfirşit la care am fost supuşi.
Primul (şi probabil cel mai dureros, cu consecinţe grave pentru viitorul Moldovei, dar care, într-un mod bizar, nu a suscitat reacţii similare cu acel al AŞM-ului) a fost „optimizarea” şcolilor. Cu ce a început ? Ni s-a spus că elevii nu au un nivel de cunoştinţe necesar, că este o catastrofă sistemul nostru de învăţămînt, că se cheltuie bani enormi (vedeţi Dumneavoastră, tocmai 8% din PIB !) şi… amputăm ! Inchidem şcoli. Ce contează că cheltuim doar 600 de dolari vs. 5000-6000 în alte părţi* pentru un elev?...
*Vedeţi aici interviul unui fost funcţionar al BM la acest subiect
Şi nimeni nu a pomenit de faptul că exact acelaşi mesaj (referitor la calitatea studiilor, nu banii alocaţi) este vehiculat de cîţiva ani buni şi în occident, dar ei nu închid şcoli. Nimeni nu a pomenit de faptul că nici măcar la nivelul numărului de elevi pe cap de învăţător nu stăm mai bine sau mai rău decît în alte părţi. Ţari precum Lituania ori Portugalia au şi mai puţini elevi pentru un cadru didactic… Eu unul îmi aduc aminte că am fost tocmai 44 în clasa 1 (anul 1984) şi nu consider că a fost bine!
Dar, mă rog, pentru a mări PIB-ul este nevoie de muncă. A închide şcoli e mai uşor.
Cu AŞM-eul este exact aceeaşi situaţie. Ni s-a spus că este vai şi-amar de ce se-ntîmplă acolo. O fi… Eu nu am nici competenţa, nici informaţia necesară pentru a avea o opinie. Dar soluţia se înscrie în aceeaşi paradigmă : amputăm !
Căci pentru a modifica situaţia este nevoie de muncă. A taia în bugetul funcţionării AŞM e mai uşor.
Ce urmează? Vă spun eu, dacă nu ştiţi. Dar vă pot propune şi o altă modalitate de a găsi : urmăriţi atent în presă interviurile sau declaraţiile oficialilor despre ce funcţionează „rau” în Republica Moldova !
Iată „prognoza” mea :
- Se vor închide un număr important de instituţii medicale. Cică vor rămîne doar 5-6 spitale pe Republică. Atunci cînd în 2009 – 2010 învăţătorii (pe care îi cunosc eu) îmi ziceau că se planifică să se-nchidă şcoli, eu, naivul de mine, ziceam că este o dezinformare comunistă în preajma alegerilor din 2010… Astăzi nu am niciun temei să nu cred medicii (pe care îi cunosc eu) care îmi afirmă că se vor închide spitalele raionale.
- Se vor tăia din bugetele destinate culturii. Iată de ce îmi permit să afirm acest lucru (citez) : « Şi atunci, dacă ar merge pe indicatori de performanţă, teatrele pe număr de spectatori, muzeele pe număr de vizitatori, expoziţiile pe care le elaborează, le creează, bibliotecile iarăşi pe număr de utilizatori, programe dezvoltate virtual, cheltuielile ar scădea. Ministerul Culturii a elaborat acuma o politică publică legată de teatre şi s-a demonstrat că statul câştigă din această politică aproximativ un milion şi ceva de lei. Şi acesta este abia începutul, în momentul în care teatrele vor începe să se descurce singure, ceea ce e şi normal să se întâmple, povara statului va scădea şi atunci vom putea da, aloca banii în altă parte.”**
**Vedeţi aici interviul complet cu un „expert în politici publice”
În ultimul timp sînt atacate dur instituţiile actuale culturale (ex : Uniunile de creaţie moştenite de la URSS). Am asistat recent la o întîlnire în Franţa unde maestrul Mihai Fusu încerca să convingă auditoriul că situaţia cu instituţiile în cultură este una deplorabilă***...
***Vedeţi aici un articol despre aceasta reuniune
Şi dacă, per ansamblu, sînt de acord cu criticile aduse, teamă mi-e că soluţia va fi exact aceeaşi : „AMPUTĂM”! Fiindcă remediul este administrat de acelaşi doctor... Iar el nu ştie altceva să facă decît să taie. Căci pentru a modifica conţinutul şi forma este nevoie de muncă...
-------------------------------------------
Oameni buni, vă implor: nu mai spuneţi că lucrurile stau prost sau că vă doare ceva! Nu de alta, dar au să taie.
Ţărişoara noastră mică suferă de o teribilă durere de cap... Amputăm?
Imagine: John Quidor "The Headless Horseman Pursuing Ichabod Crane"
