"Ce que quelqu'un veut délibérément dissimuler, aux autres ou à soi-même, et aussi ce qu'il porte en lui inconsciemment, la langue le met à jour"
Viktor Klemperer, LTI, la langue du III-e Reich
Am un cîine cam nebun…
Chit că-i de rasă
Aleasă.
Mam’sa-i din Coreea de Nord
Şi tat’s-o din Cuba
Dintr-un cătun.
Nu-i aşa că nu putea
Ieşi din ei decît
Un nebun?
De fapt, aşa şi se cheamă 
Rasa :
« Roşu-nebun cu laba păroasă »!
Are viză potaia.
Viză Shenghen,
De la autorităţi scoasă.
De ceva timp acum,
Cîinele meu de rasă aleasă,
Rareté oblige,
A devenit un star sadea
Sau sadic, nu mai ştiu
Cum se scria...
Ce să vă spun?
Cîinele meu prin lume plimbat
Şi în lume bună intrat,
De toţi lăudat,
De-atîtea ori premiat,
De mai multe ori decorat,
Are... acelaşi lătrat!
De cîine roşu-nebun...
Europenizat...
Şi dacă-i înţeles
Şi-ntrebat...
Eu, ce pot să mai spun?...
