Săptămâna în care am învins plictisul şi inspiraţia!

În sfârşit!

În sfârșit o săptămână la înălțimea așteptărilor! Ah cât de rare sunt asemenea săptămâni! Câtă efervescență, câte evenimente demne de penița celor mai iscusiți umoriști și de cea mai acidă satiră! Mi-e și teamă să mă apuc să v-o descriu, nu cumva să nu fiu la înălțime... Apropo, săptămâna care vine, pe 13 februarie, se vor împlini 170 de ani de la moartea lui Ion Luca Caragiale. Iată cine s-ar fi simțit în largul lui în Republica Moldova anului 2022! Dar avem ce avem... Vă veți mulțumi și cu scrierile mele. Iar pe Caragiale vă invit cu insistență să-l citiți, măcar și pentru a vă da seama de decalaj.

Nici nu prea știu cu ce să încep... Ne vom lansa cu cel mai hilar eveniment al săptămânii! La drept vorbind, nu țin minte când am râs cu atâta poftă. Nu știu dacă sunt capabil să aduc un echivalent în toți acei 30 de ani de „independență”. Poate mă ajutați?

Dar nu vă chinui mult degeaba, vă zic la ce mă refer: la mega-petrecerea din clubul ATTICO. Totul e genialisim în această poveste!

Așadar, ce s-a întâmplat? Să începem de la început: Guvernul, studiind atent comportamentul virușilor de tip Covid-19, de neamul Omicron, constată că acesta este o fiară feroce de noapte și iese la infectat populația pașnică începând strict cu 22h30. Ar fi scos tancurile să împuște toți virușii până la ultimul, dar n-are. Iar Humvee-urile cu mitraliere asigură probabil securitatea frontierei la Est (acolo unde Transnistria iarăși face manevre militare) și nu pot fi deranjate așa cum a făcut-o iresponsabilul Dodon pe timpuri. Suntem convinși că guvernarea actuală este mult mai responsabilă și discută la CSS anume situații de pericol iminent de război, de securitate, și nu „creșterea pensiilor și a compensațiilor la plata resurselor energetice”, căci nu degeaba am scăpat de Dodon și de Plahotniuc!

Dar să revenim la noaptea care ne interesează: luând în considerație această situație excepțională, comisia pentru stări excepționale care tratează doar situații excepționale decide să închidă toate localurile fix la 22h00. O decizie justă, căci lasă oamenilor tocmai 30 de minute ca să ajungă fiștecare la casa lui, să închidă ușa, nu cumva să-l prindă dezmățul de afară. Fiți pe pace, The Forever Purge, nu e chiar pentru Forever, ci doar Exceptional, precum comisia. Numai că cetățenii noștri nu s-au prins și nu au înțeles solemnitatea momentului. A fost cică ziua procurorului (un fel de Судная ночь pe rusește) și acei cu pricina, vreo 300 de persoane, au ajuns la clubul ATTICO pentru a serba această dată importantă, uitând, ca niște oameni fericiți ce se află în această țeară (e una din puținele caste care pot să-și permită să afișeze acest statut pe facebook fără a minți), de ceas și de scurgerea timpului... Și uite-așa s-a făcut ora 23h00...

În același timp, undeva la un alt capăt de oraș, bravi super-eroi ai timpurilor noi, polițiști, unități de forțe speciale, frați cu însuși Zeus din vârful Olimpului de s-au învrednicit de numele „Fulger”, echipați și înarmați, au ieșit la luptă cu inamicii ordinii publice, în prealabil punându-și măști atotputernice și atotprotectoare (probabil de aia și le spune „mascați”). Așa și înaintau ei prin cinstita cetate a Chișinăului, hăcuind la covidași cu sabia cu sutele și doborând în luptă crâncenă omicronași cu miile, până au ajuns la poarta iadului de pe pămând cu nume falnic „ATTICO”. Acolo se ascundea toată Sodoma și Gomora Moldovei (apropo, nu-i exclus ca această metaforă să fie deloc o metaforă)!

Au dat ei deci să intre în incinta dezmățului suprem, dar n-au putut! Belzebut s-a speriat de bravii noștri arhangheli și a închis ușa. Pe dinăuntru. Cu toți 300 de inși la pachet! A închis și luminile, mimând inocența angelică și cerându-le fiilor lui Zeus fițuică de la sfântul Petrea pentru a putea trece de poarta iadului. Sfântul Petrea țidulă nu le dăduse (nu-i exclus să fi fost și el printre acei 300 de cheflii) așa că bravii mascați au cam dato-n bară... Dacă ar fi avut un tanc (care, din câte știm deja, lipsesc ca specie în peisajul nostru), sau măcar un Hamvee (care, din câte presupunem, ne păzesc de război la frontiera cu Transnistria) ar fi nimicit acest cuib de draci de tot, dar... nu aveau. Așa că au rugat frumos să li se deschidă. Dar să te rogi funcționează doar la biserică (și asta cu intermitențe). La alte porți se negociază altfel, respectiv eforturile polițiștilor rămâneau fără răspuns. Și așa – timp de trei ore!

Între timp, cinstita adunare, fără vudkă și tabaciok, fără lumină și distracție, a început să se cam sufoce... Și au început a suna la 112 și la... poliție ca să li se dea drumul afară! Ce coincidență: poliția era deja la ușă și de trei ore încerca să intre!

Uite așa o poveste s-a întâmplat săptămâna trecută la Chișinău... Toate bune, dar să revenim la origini (nu, nu la celebra operă a lui Gustave Courbet mă refer...). Totul a început de la intenția nobilă de a proteja oamenii de Omicron... Cred că atunci când 300 de persoane petrec peste trei ore înghesuiți într-un spațiu neaerist niciun virus nu poate să-i atingă!

TRENULE, MAŞINĂ MICĂ Săptămâna care a trecut a fost aleasă și piesa care ne va reprezenta la Eurovision. O piesă interpretată de solistul formației „Zdob & Zdub” și orchestra fraților Advahov, „Trenulețul”. Dar să știți că nu trenul e mic, ci altceva. Nu știu ale cui anume, dar publicul s-a pomenit cu cuvintele inițiale ale textului schimbate. Cuiva i-a fost frică: nu care cumva să supărăm pe cineva vorbind, măcar și aluziv, despre Unire... Până la urmă a ieșit bine: ni s-a promis că va fi păstrată varianta inițială a textului. Vom trăi și vom vedea. Dacă cresc la loc ori ba.

EX-DEPUTAŢI ARESTAŢI Un grup de tocmai 13 ex-deputați în Parlamentul Republicii Moldova au fost reținuți săptămâna trecută pentru îmbogățire ilicită. O mică coincidență, absolut întâmplătoare: toți acești deputați au abandonat pe timpuri PCRM-ul lui Voronin pentru a adera la PDM sau la ŞOR. Nu ne supărăm. Să sperăm că logica respectivă (să-i zicem „algoritmul”) vă fi respectată și pentru ceilalți deputați care au trecut „subit” , din pure cionvingeri ideologice sau doctrinale, de la o formațiune politică la alta. Mai sunt, mai sunt...

75%! Este, fără îndoială, cea mai bună noutate a săptămânii! Întotdeauna am găsit că statisticile despre numărul celor care sunt favorabili Unirii în Republica Moldova sunt stranii. Adică îmi păreau prea mici. Mă rog, poate greșesc eu: știți cum e cu chestia aia cu bulele personale... Dar sunt totuși suficienţi indicatori care mă fac să cred că numărul „unioniștilor” e mai mare decât cel anunțat. Și unul din elementele care mă fac să cred acest lucru este faptul că propaganda antiunionistă a început, de ceva vreme, să insiste şi să ne convingă că orice ar vrea moldoveanul din partea stângă a Prutului, românul din partea dreaptă a aceluiași râu nu l-ar vrea și gata. Săptămâna trecută un sondaj realizat în România a arătat că 75% din români își doresc re-Unirea cu Republica Moldova!

ȘI PUNCTUM!