Săptămâna în care am luat apă la Veneţia

În câteva zile intensitatea evenimentelor va diminua sensibil căci și demnitarii, și criminalii, și acei care-i pasc din urmă ca să producă știri vor merge cumințel și organizat în vacanță. Care la munte, care la soare, care-n capitale europene, după cum li-e pohta și catârul. Probabilitatea ca mulți din ei să se regăsească în același loc e mare, dar magia sărbătorilor de iarnă există cu siguranță și misterul vacanțelor de Crăciun va rămâne bine ascuns în pardoseala cojocului tipului cela dubios pe care-l așteaptă și cei mici (pentru cadouri) și cei mari (pentru că l-au plătit).

Pentru ceilalți, care-i urmăresc zi la zi cu sufletul la gură, lucrurile sunt mult mai puțin sigure din acest punct de vedere... Cu certitudine însă vor putea răsufla puțin mai... liber(?) cât vor dura interminabilele sărbători de iarnă.

Vom începe și noi această ediție, mimând spiritul sărbătorilor, cu ceva mai îmbucurător ca de obicei:

FILM PREMIAT Filmul „Nanu Tudor”, despre care am mai scris cândva, regizat de Olga Lucovnicova, originară din R. Moldova, a fost ales cel mai bun scurtmetraj european, la cea de-a 34-a ediţie a galei premiilor Academiei Europene de Film (EFA), care a avut loc sâmbăta trecută la Berlin. Să-i urăm Olgăi acelaşi succes şi cu lung metrajele care, să-i urăm şi acest lucru, vor veni!

CHIŞINĂU – BUCUREŞTI După aproape 2 ani de pauză, trenul care unea capitala Republicii Moldova cu cea a României va circula din nou! E o noutate îmbucurătoare, iar dacă până şi Zdob & Zdub au „cântat” la inaugurare (prezenţa ambasadorului României fiind în aceste circumstanţe oarecum banală şi firească), atunci chiar putem suspecta că deschiderea spre România are baze serioase şi solide! Vom trăi şi vom vedea.

CA ŞI NOII ŞEFI Sau noile șefe. În fine, contează mai puțin. Contează că în calitate de președinte al Consiliului Audiovizualului al R. Moldova a fost aleasă Liliana Vițu-Eșanu, iar în calitate de vicepreședinte – Aneta Gonța. Din partea instituției respective mă interesează doar un singur lucru: securizarea spațiului informațional. Iar asta înseamnă, la rândul său, alte două lucruri: combaterea propagandei kremliniste și profesionalizarea continuă (imparțialitatea și independența presei fac parte din această latură) a presei. Nu sunt deloc convins că noua conducere va ști să răspundă cerințelor date. Dar nici nu am elemente pentru a afirma contrariul. Vom trăi, deci, și vom vedea.

30 DE ANI Trei poliţişti, Ghenadie Iablocichin, Mihail Arnăut și Valentin Mereniuc, au fost uciși pe loc. Un al patrulea polițist, Gheorghe Cașu, a decedat la scurt timp în spital, din cauza rănilor mortale. Astfel începea, pe 13 decembrie 1991, războiul din Transnistria. Era primul război declanșat de Kremlin în fostele republici ale URSS-ului... Republica Moldova a pierdut peste 300 de combatanți. 1200 de răniți... Ultimul război, în plină desfășurare, acel din Ucraina, a luat peste 15.000 de vieți omenești... Săptămâna trecută Krasnoselski, soția căruia deține cetățenie românească, a fost „reales” președinte la Tiraspol. Dodon l-a felicitat. Mitropolitul Vladimir l-a felicitat. România a declarat că nu recunoaște „legitimitatea” acestor alegeri. OSCE face reuniuni și se întreabă ce se întâmplă. Păcat că le expiră mandatul. Vor veni alții, entuziasmați, cu scoli occidentale în rezolvarea conflictelor, și vor cere Chișinăului să facă concesii în semn de bună credință, pentru a da un suflu nou „negocierilor”... Chișinăul oficial nu prea a făcut declarații. Ei sunt la Bruxelles. Se integrează activ în UE. Drept că UE e cam surdă şi aude doar ce vrea să audă.

BARCA IA APĂ LA VENEŢIA Comisia de la Veneția a emis un raport extrem de critic la adresa Republicii Moldova referitor la legile adoptate despre funcționarea procuraturii. În câteva cuvinte, comisia respectivă nu pare să fi apreciat ca principiul separării puterilor să fie încălcat flagrant într-un stat democratic și ca instituția procuraturii să-și piardă independența. Partea bună în această poveste este însuși faptul că Comisia de la Veneția a examinat cazul și a emis un raport. Înseamnă că nu ne consideră încă un caz dezesperat. Stoianoglo, eliberat din detenție, a declarat că așa și nu a înțeles ce a greșit. Între timp, are un nou dosar: pentru „inviolabilitatea vieții personale”, dar și pentru „divulgarea datelor urmărirei penale de către persoana abilitată cu controlul desfășurării urmărirei penale”. Vă las să judecați de gravitatea șefului de acuzație...

IMUNIZATUL ŞOR Dumitru Robu, acel care i-a luat scaunul lui Stoianoglo, a cerut să-i fie ridicată imunitatea parlamentară lui Şor. De ce anume nu a fost făcută cerința respectivă mai devreme nu se știe. Cu puțin înaintea cererii respective Şor anunța că va demara procedura de impeachment împotriva Maiei Sandu. Tauber a și trâmbițat de la tribună că e o răfuială politică. Ţinând cont de probabilitatea succesului acelui impeachment, eu cred că e mult mai probabil să fi aflat Şor despre iminența cererii de a i se ridica imunitatea și s-a grăbit să apuce prăjina. Adevărul e că devine greu de crezut, în circumstanțele actuale, că procuratura nu-i la cheremul președinției.

MAIA SANDU ŞI POPORUL! Președinția a publicat un scurt video, de doar 2 min 30, în care explică cum s-a răfuit cu „clasa politică” a regimului Plahotniuc. Am auzit că au fost și din acei care au cerut declarații și despre „starea poporului”. Să am iertare, dar Maia Sandu și partidul ei au fost votați anume pentru asta: pentru ca să lupte cu „clasa politică” a regimului Plahotniuc. Asta și face. Așa că, dragii mei, vă invit să urmăriți cum luptă în continuare „oamenii buni” cu „statul capturat”. Nimeni nu a promis altceva.

Ah da, și nu uitați să plătiți facturile de la MoldovaGaz (pentru gazul neconsumat încă)!