Mă așez eu vineri seara să scriu editorialul, despre procurori și transnistrii, și când colo: Germania 0 - România 1 ! (min. 28). La fotball. În Germania. Meci oficial. Seniori, nu dame sau copii-juniori. Uite-așa o situație... Cum să scrii?...
Mno, bine, dragii mei, oricum nu înțeleg nimic în toată povestea asta cu reținerea procurorului și spectacolul ieftin cu mascați și tot. Mai bine zis, am eu niște presupuneri (care nu-i exclus să se concretizeze zilele următoare), dar voi fi cuminte și voi păstra „secretul” până în momentul în care nu va mai fi niciun secret pentru nimeni. Vă zic doar să notați un cod secret din două litere – R.E. –, iar atunci când totul va deveni limpede ca lacrima de crocodil să nu uitați să mă întrebați ce aveam în vedere. Să am și eu o dovadă că nu am trișat și un motiv să vă mai zic o dată: știam eu!
Jocu-i joc și hârjoneală, dar să trecem la cea mai mare noutate a săptămânii: a căzut Facebook! Cred că aceasta a fost nouatatea care a afectat cu adevărat majoritatea populației și nicidecum altceva.
Bine, au mai căzut câțiva şi câte ceva: au căzut din cer niște acte (acest dosar poartă falnicul nume „Pandora papers”) cu milioane și miliarde din zone offshore, a căzut guvernul la București, a căzut și procurorul general de la Chișinău... Iar astăzi a căzut și o noutate mai îmbucurătoare: cică a căzut și prețul la gaze în Europa. Încă e scumpușor, dar cine știe? Poate cade mai departe și săptămâna următoare.
CĂDEREA PROCURORULUI Despre procuror, pentru moment, vă voi spune doar că toate chestiile astea seamănă teribil cu tot ce am trăit pâna acum: o banală bătălie de clanuri mafiote. Am să vă explic din ce cauză. Închipuiţi-vă o persoană de undeva de departe, dar care nu ar avea „conflicte de interese” în zonă și care ar urmări ce se întâmplă în R. Moldova. Să zicem, pe cineva din Australia. Bine, știu că e puțin verosimil, că un australian ar fi mult mai afectat dacă cangurii i-ar mânca plantația de eucalipți, dar... țicniți sunt mulți prin lume. Și-apoi cine știe, poate că o fi ajuns și pe la el cândva v-o moldoveancă angajată în calitate de mulgătoare la ferma de ursoaice coala și, vrăjit de dibăcia mâinilor ei, i-a propus să rămână pe o perioadă mai lungă. S-or fi și căsătorit, căci altfel cum am explica un interes continuu față de progresele „democrației” în R.M.? Cred că „australianul” nostru ar fi constatat un singur lucru: vin roșii - se înroșesc și funcționarii, vin verzii – înverzesc, s.a.m.d. Invariabil. Doar culorile se schimbă. Tradițiile însă sunt păstrate cu sfințenie.
Dar fiindcă eu nu sunt australian, şi chiar de sunt departe, mă consider o persoană chiar foarte interesată, mă voi limita, pentru moment, la câteva întrebări:
1. Guvernarea avea un plan bine elaborat, în mai multe etape, cum să-l scoată din funcție pe Stoianoglo și nici nu prea au făcut mare secret din asta. Erau chiar destul de avansați în „proiect”. Ceva însă i-a făcut să abandoneze planul inițial și să acționeze foarte rapid. Ce anume?
2. Stoianoglo a fost reținut de SIS. De ce?
3. Jurnaliștii din Moldova, din toată nebuloasa dosraului Pandora, au gazit doar milioanele lui Plahotniuc. Alte conecțiuni cu Republica Moldova chiar nu s-au găsit? Ori nici nu s-au căutat? Există oare o legătură între dosarul Pandora și spectacolul cu focuri de artificii din R. Moldova?
4. În afară de președinții și miniștrii cu care s-au lăudat oficialii pe rețele, în Republica Moldova au tot fost înalți funcționari europeni și americani, iar ai noștri au plecat la Moscova să se vadă cu Kozak. Se pare ca totul se învârte în jurul Transnistriei. Ce și-au spus? E liniște totală din această parte...
Iată așa întrebări îmi pun eu în legătură cu căderea lui Stoianoglo.
P.S.: Până am terminat eu de scris acest text, s-a terminat și meciul de fotbal. Echipa Germaniei a învins cu 2-1. Fiindcă fotbalul e un joc care se joacă în 22, dar la urmă câștigă nemții.
Și în geopolitică cum o fi? Avem oare șanse să ne calificăm?