În locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Şi, ca şi-n ziua cea de ieri,
Lumina şi-o revarsă.
Mihai Eminescu
Cândva demult, pe la mijlocul anilor ’90, teatrul „Luceafărul” venise cu un spectacol la Bălți. S-a jucat Hamlet. Iar acel Hamlet era jucat de Vlad Ciobanu. Acel Hamlet îmi stă și astăzi în memorie. Am fost fulgerat, copleșit, năucit. În afară de spectacolul propriu-zis, țin minte bine cea mai mare nedumerire care nu m-a lăsat nici acum: „Cum oare e posibil?” Acea performanță actoricească îmi părea imposibilă, cosmică, stelară. Din toate punctele de vedere. Ce am văzut eu, acel Hamlet, îmi părea peste puterea unui corp și a unei minți omenești!
O teribilă veste ne-a venit săptămâna aceasta: Vlad Ciobanu, actorul care l-a jucat atunci pe Hamlet, dar și pe Eminescu în „Luceafarul” lui Loteanu, a plecat spre ceruri...
Toate celelalte păr într-atât de mărunte și dezgustătoare alături...
DODON CHEFUIEŞTE În timp ce se călătorește, Dodon călătorește. S-a pornit cu alai și cu bancheturi prin țară. Mai dă de băut și de mâncat la electorat. În plină pandemie. Se pregătește de parlamentare... Se pare că nu are încotro și va trebui să recunoască victoria Maiei Sandu, din moment ce însuși șeful de la Kremlin a felicitat-o. Kremlinovici trebuie să se supună Kremlinului.
PLATON SE APUCĂ DE ŞMECHERII N-a trecut mult de când a fost eliberat de la pârnaie și Platon se apucă de cele vechi, adică de ceea ce știe mai bine: să pună laba pe companii financiare. Toată săptămâna au bubuit știri despre bătălia dintre Platon și Comisia Naţională a Pieții Financiare (CNPF) care încearcă disperat să-l împiedice să înghită piața de asigurări din Republica Moldova. Procuratura tace... Este halucinant ca o ditamai instituţie de stat să se simtă neputincioasă în fața unui escroc, fie el și notoriu, iar toate astea să se desfășoare în văzul tuturor.
LIMBĂ, ALFABET? Mult timp apărătorii înverșunați ai statalității, toți acei care au combătut zelos orice putea eventual purta cuvântul „românesc”, au răspândit ca papagalii o mantră: „Limbă, alfabet ați vrut? Iată cu ce ne-am ales!”. Mai țineți minte? A funcționat o bună perioadă de timp, trebuie s-o recunoaștem. Dar de când diferențele cu România, la toate nivelele, s-au accentuat și nu mai pot fi mascate, de când ajutoarele românești nu mai pot fi astupate cu lente de colorado acest discurs a devenit ridicol. Respectiv, a fost treptat înlocuit cu o altfel de mantră, la alt nivel, ceva mai subtil: se reclamă „pacea socială”. „Nu divizați societatea”, ni se zice de la toate trâmbițele stataliste. Ce frumoasă este această „pace socială”, nu-i așa? Iată însă că săptămâna trecută înflăcăraţii „luptători pentru pace” bagă în Parlament un proiect de lege care i-ar conferi limbii ruse „statut special” (de parcă până acum nu l-ar fi avut). Printre altele, acest proiect ar obliga funcționării de stat să vorbească rusa la solicitarea „cetăţenilor”. Altfel spus: nu vorbești rusește, nu poți fi funcționar! Apoi cum stăm cu „pacea sociala”, dragii mei? Mai „divizăm societatea”, ori ne limităm la rupere de hărți în parlament? Apropo, tot aceștia vor să anuleze așa numita „lege antipropagandă” (și așa excesiv de laxistă) pentru ca putinismul să fie și mai la el acasă în Republica Moldova! Luptăm în continuare pentru pace, dragi tovarăși!
EMINESCU DESFIGURAT: Am râs atunci când a apărut pe rețele strada aia cu marcaj parcă trasat de un bețiv. Cică era „creativitate europeană”. Mă rog, sunt doar niște linii pe asfalt, putem râde. Dar iată acum chiar nu-i de râs deloc. Creativii ăștia neobosiți au sluțit scuarul Mihai Eminescu! Problema e că nu se găsește nimeni să-i oprească, căci toți sunt din gașca aia de neofiți fără coloană vertebrală. Bine zicea cine zicea: problema proștilor nu-i că sunt proști, ci că au prea multă inițiativă. Ori ceea ce zicea răposata-mea bunică: „Păzește-te, nepoate, de prostul școlit”. Există sute de locuri în Chișinău care ar fi putut fi măcar cât de cât îngrijite cu aceiași bani, dar nu, ăstora anume scuarul Mihai Eminescu le-a trebuit „modernizat”!...
BANII CURG GÂRLĂ „Electoratul paralel” a trimis cu tocmai 20% mai mulți bani în țară anul acesta față de anul trecut. O bună parte din acești bani, țin să amintesc, vor ajunge inevitabil în buzunarele celor care apără cu atâta înverșunare „statalitatea” și „pacea socială” din Republica Moldova.
Uite-aşa un paradox.