Republicile-surori, 30 de ani mai târziu

Au trecut aproape 30 de ani de la destrămarea URSS… Acei mai bătrâni își aduc aminte că acea Uniune era constituită din 14 republicuţe care gravitau în jurul Rusiei. „15 republici-surori”, cum se zicea pe atunci. Poporul rus – fratele mai mare și ceilalți... 

Dar textul acesta nu este despre „cum era pe vremuri”, ci despre ce avem astăzi. Am încercat să grupez cumva „republicile surori” în clustere conform câtorva criterii simple și evidente. Pentru fiecare țară am căutat indicatoare care ar putea descrie cel mai bine două lucruri: instituțiile democratice și bunăstarea economică. Pentru a nu mă complica prea mult am ales numărul de președinți de la Independență pentru fiecare țară, considerând că alternanța puterii este elementul descriptoriu fundamental. Pentru performanța economică am ales PIB-ul per capita, ajustat la puterea de cumpărare (originea indicatorului: https://tradingeconomics.com/). Iată deci ce obţinem:

Trăsături comune pentru fiecare cluster:

BLOCUL LIBER

• Membri UE
• Membri OTAN
• Emancipare imediată și necondiționată față de tutela Rusiei
• Politică de precauție față de Rusia
• Politici de securitate informaţională implementate
• Instituții democratice funcționale

BLOCUL YO-YO

• Oscilare permanentă între Occident și Rusia
• Războaie sângeroase și teritorii secesioniste alimentate de Rusia
• Instabilitate cronică politică
• Corupție galopantă
• Dependență energetică față de Rusia
• Propagandă masivă pro-rusă
• Instituții democratice existente, dar deficiente

BLOCUL SPUTNIK

• Ţări plasate sub protectoratul Rusiei (inclusiv militar)
• Instituţii democratice slab dezvoltate sau dictaturi
• Economii subdezvoltate sau bazate pe export de resurse naturale

Fiecare țară are, fără îndoială, trăsături individuale și destin unic. Putem de asemenea avea dubii referitor la apartenența unei țări la un grup sau altul (Spre exemplu: Armenia, nu ar face mai degrabă parte din clusterul YO-YO?), dar există o majoritate de criterii care le determină apartenența la un cluster anume.

Până la urmă acest tabel ne arată următoarele: nu există diferență enormă între clusterul 2 și 3 la nivel de bunăstare economică, chiar dacă există diferențe mari la nivelul dezvoltării instituțiilor democratice. 

Unicul factor care explică cu adevart diferența între clusterul Țărilor baltice și celelalte este distanțarea față de Rusia și apartenența la blocuri geopolitice. 

Acum și o concluzie pentru Republica Moldova: până nu este soluționată, o dată și pentru totdeauna, problema „vectorului geopolitic”, nu pot fi soluționate nici celelalte: corupție, bunăstare etc., etc. Numai și numai în această ordine și nicidecum invers!

Salutări tuturor care s-au săturat de „geopolitică”!