Dimineața, ora șase, intrǎ proletarii pe ușǎ
Mǎturǎtori, camioneri, manutențiari, brutarul de peste drum
Fiecare din ei trage de liniștea somnolentǎ a strǎzii
înecându-i capǎtul în prima cafeluțǎ a zilei
De parcǎ ar înmuia un „speculoos” ordinar
Ei, pentru care specula e ceva prea sofisticat
Ori o madeleinǎ prustianǎ
Ei, cǎrora nu prea le pasǎ de un trântor ca Proust
Înghesuiți la tejgheaua barului de cartier
O cafea în picioare costǎ mai ieftin
Ei consumǎ muțenia zorilor
Trǎgând plapuma somnului de pe strǎzile orașului
Sorbind-o cu saț pânǎ la zaț
Devenind, sorbiturǎ dupǎ sorbiturǎ
Tot mai gǎlǎgioși
Dezgolit, cu nervii în vânt,
Orașul începe o nouǎ zi…